Criza stratificată. Matrioşka
Perioada pe care o traversăm ne pune la încercare în feluri multiple, pe care nu le-am mai experimentat. Este o criză stratificată, asemenea unei păpuși matrioșka și fiecare dintre straturi, dacă „sare în aer”, le va afecta și pe celelalte. Practic, trăim cele mai periculoase momente de după al doilea război mondial.
În primul rând, tensiunile militare provocate de Rusia la granița de est a Ucrainei sunt o premieră istorică după presiunile similare exercitate de Germania nazistă asupra Cehoslovaciei sau Poloniei și URSS-ul de pe vremea lui Stalin asupra Poloniei, Finlandei și României. Diplomația este pusă din nou la încercare de agresivitatea Rusiei care nu vrea să accepte ca o țară independentă să își aleagă propriul mod de a asigura securitatea națională. Transformând negrul în alb, politicienii ruși spun că extinderea NATO ar fi o amenințare la adresa securității lor, dar lucrurile stau pe dos: Rusia este cea care are la activ o deja îndelungată istorie de agresor, în timp ce NATO este o organizație pur defensivă.
În al doilea rând, economia este slăbită după doi ani de pandemie, perioadă în care nenumărate ramuri economice au suferit din pricina măsurilor preventive și a restricțiilor. Este o premieră, nu ne-am mai confruntat cu o astfel de provocare la care omenirea întreagă are de făcut alegeri pentru a redresa economia, pentru a repune în mișcare domenii dinamice precum industria evenimentelor sau horeca. Guvernele s-au împrumutat pentru a putea răspunde rapid la un virus perfid, și pentru a sprijini acele afaceri care altfel ar fi sucombat. Deci cheltuielile publice au crescut brusc în condițiile în care veniturile au scăzut rapid.
Apoi, ne zbatem într-un necunoscut privind evoluția prețurilor la gaze naturale, carburant și energie electrică. Tot de economie ține, dar e ceva mai mult, aspectul creșterii prețurilor în energie este un capitol specific, capabil de unul singur să agraveze toate celelalte crize, indifferent de domeniu. Niciodată nu a fost ușor să lupți cu explozia prețurilor în domeniul energetic, dar acum dimensiunea pare a fi copleșitoare. Tocmai din acest motiv este nevoie ca statele să ia măsuri de temperare a acestor creșteri, altfel distorsiunile economiei riscă să fie prea mari. Cetățenii au nevoie să vadă că nu sunt abandonați, dar în același timp guvernele nu pot risca să apeleze la câteva măsuri populiste.
În al patrulea rând, pe acest fundal cu aspectele de mai sus, este tot mai îngrijorătoare criza valorilor democratice din rândul unui număr tot mai mare de cetățeni nu doar din România, ci din aproape tot spațiul european. Mai precis, mă refer la inflamarea la tenebrele populismului și la apelul măsurilor radicale, extremiste în politică. Sociologii sau analiștii politici știu că în vremuri grele, tentația extremismului crește și acest lucru este vizibil. Ungaria, Polonia pun la încercare deja valorile comunitare ale UE. Partide și lideri iresponsabili din mai multe țări (inclusiv AUR în România) atacă valorile europene în numele suveranității naționale și devin tot mai isterici și violenți cu instituțiile democratice.
Deși vorbim despre dezinformare și ”fake news” de câțiva ani buni de-acum, criza comunicării pare să se adâncească. Oamenii au tot mai puțină încredere în surse oficiale (autorități sau mass media) și teoriile conspirației par să dețină tot mai mult teren. Explicațiile sunt multiple, soluțiile deloc simple, în special în vremuri precum cele actuale în care dacă reușim să scăpăm de o criză, mai avem alte patru sau cinci de gestionat.
Am putea dezvolta pe marginea a cel puțin încă două crize - cea climatică și a migrației, dar acestea nu par să fie inflamate acum, ele sunt mai curând genul de dezastre care se întâmplă cu încetinitorul și atrag atenția mai greu. Cert este că viteza cu care se desfășoară evenimentele și tensiunea la care s-a ajuns e prea mare.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Primul pas spre calmare poate fi o decizie rusească de trimitere a militarilor înapoi în baze. Gloanțele și bombele nu sunt opțiuni pentru nimeni pentru că un război ar însemna că toată lumea pierde. Și pierde mult, extrem de mult.
