Sari la conținut

Donald Trump și visul american

O narațiune ostilă societății multiculturale și multietnice a cucerit opinia publică din Statele Unite în ultimele luni. O națiune agitată, care își dorește revenirea la momentele de bunăstare și siguranță socială din trecut, este acum atrasă de tentațiile populismului, rasismului și ale autohtonismului cultural.

Victoria lui Donald J. Trump la alegerile prezidențiale e ultimul și cu siguranță cel mai remarcabil exemplu al acestei transformări a societății americane.

Donald Trump Campaigns Across New Hampshire Ahead Of Primary Day

Donald Trump. Foto: Win McNamee/Getty Images

În Europa și în Marea Britanie, mai ales după Brexit, suntem confruntați zilnic cu manifestări xenofobe și rasiste. Articole de presă ce deplâng incompatibilități culturale și religioase, împreună cu avertismentele politicienilor împotriva amenințării pe care o reprezintă imigranții și o teamă generală față de “străini”, toate contribuie la revenirea în forță a unui naționalism monocultural și monoetnic. Într-unul din primele ei discursuri publice, Theresa May, prim-ministru al UK, a spus clar că cei care se consideră “cetățenii lumii” (pe care ea i-a numit “cetățeni de nicăieri”) trebuie să revină la identitatea lor originală, adică cea britanică, astfel întărind fenomenul de re-etnicizare a societății după Brexit.

Renașterea naționalismului etnic este deja o certitudine în Europa și Statele Unite.

Un limbaj agresiv și xenofob caracterizează atât unele articole de presă cât și discursul public, din Washington până la Budapesta, Londra, Stockholm sau Moscova. Pentru a identifica și examina această renaștere a naționalismului și populismului, trebuie să întelegem tradițiile istorice specifice fiecărei țări. De exemplu, discursul protecționist și autohtonist al lui Victor Orban împotriva refugiaților nu e identic cu antipatia lui Donald Trump față de imigranți, dar este clar că ambii își asumă un rol protector al națiunii. Ei reprezintă, de fapt, interesele ungurilor și ale americanilor “adevărați” și nu ale celor “corupți” de globalizare sau de ideile de multiculturalism.

Explicațiile academice pentru această reînviere a populismului întârzie să apară. Intelectualii și analiștii politici au oferit până acum doar răspunsuri vagi privitoare la crizele identitare, atât colective cât și individuale, într-o lume tot mai polarizată și divizată.

Nu este usor să dai un răspuns simplu la schimbări atât de ample.

Majoritatea americanilor cred că ei se nasc cu o identitate etno-lingvistică bine definită; ea nu este văzută ca un concept care se negociază sau o identitate care se dobândește peste noapte.

Musulmanii și sud-americani care nu se conformează acestei identități "Americane" au fost tinta lui Trump în timpul campaniei prezidențiale. El a promis că le va interzice musulmanilor să intre în țară și i-a descris pe mexicani ca violatori, criminali și traficanți de droguri. A promis chiar construirea unui zid la granița cu Mexic.

Astfel de idei par simple metafore demagogice, dar adevărul este că pentru Trump și milioanele de americani care l-au votat președinte, “visul american” a fost și este sabotat nu doar de un sistem politic corupt și de globalizare, dar și de multiculturalismul din America. Această revenire la o identitate așa-zis “americană” adică “albă, muncitoare și creștină” se întâmplă într-o țară care a fost construită pe diversitate culturală, religioasă și lingvistică.

Noile comunități de imigranți nu aleg limba engleză ca limbă de comunicare, iar loialitățile lor religioase și etnice sunt considerate a fi obstacole în calea creării unei “conștiințe americane”, așa cum s-a format ea în secolele precedente. Aceste discuții despre identitate și despre ceea ce reprezintă America din punct de vedere cultural sunt însă dominate de îngrijorări serioase cu privire la declinul economic și social al Americii.

Sărăcia multora dintre americani a devenit o problemă foarte serioasă și unul din factorii care au contribuit la victoria în alegeri a lui Trump.

La un alt nivel al discuției publice, succesul lui Trump mai sugerează revenirea unei narațiuni despre superioritatea americană — culturală, economică, politică și militară — care a fost subminată de corectitudinea politică din Statele Unite. A face din nou America ‘mare’ a fost sloganul lui Trump care a prins foarte bine la mulți americani.

După cum s-a văzut, această narațiune nu a dispărut niciodată complet. Lipsită de conținutul rasist explicit, ea a continuat și continuă să ofere o bază ideologică în America secolul 21.

Mesajul lui Trump a fost critic la adresa imigrației și a promovat întoarcerea la adevăratele valori americane. El s-a declarat responsabil față de poporul american, considerat a fi fost adus la stare actuală deplorabilă (pentru mulți) de globalizare, corupție și formele agresive de asimilare culturală și rasială.

Filozoful politic Larry Siedentop remarca recent: “ [în Vest] nu mai avem o poveste convingătoare despre originile și devenirea noastră”. Eu cred că, dimpotrivă, o poveste convingătoare continuă să existe, ea fiind cea care generează actualele schimbări politice — și nu doar în Statele Unite.

Această poveste (unii o numesc “ideologie”) a fost pentru mult timp reprimată ca rasistă, sexistă și opresivă, dar asta nu i-a oprit pe suporterii ei să o promoveze ca o reintoarcere la adevăratele valori americane.

Până la urmă, despre asta este vorba în victoria lui Trump: cum se poate proteja cultura americană, civilizația americană, cum se poate opriri declinului social, economic și politic.

Vom vedea ce se întâmplă în viitor.

 

Despre autor: Marius Turda este Directorul al Centrului de Studii Biomedicale din cadrul Universității Oxford Brookes. Originar din Maramureș, el predă acum la Universitatea Oxford Brookes din 2005. Este directorul fondator al Institutului Cantemir din cadrul Universității Oxford, membru al Societii Regale a Istoricilor si al Institutului Galton. Domeniile lui de cercetare sunt rasismul si eugenismul.  

Editor: Laura Ștefănuț

 

Pentru comentarii intrați pe postarea Facebook