Sari la conținut

Şi dacă lui Dragnea şi Tăriceanu le iese jocul?

Dragnea şi PSD nu doar încalcă legi în vigoare când promovează creşteri de salarii şi tăieri de taxe care se abat de la orice normă. Dragnea şi PSD, iar alături de ei Tăriceanu şi ALDE, dau meditaţii low-cost întregii populaţii despre cum să ignore tocmai ceea ce Parlamentul votează. Şi, chiar mai presus de asta, de ce e important să iei legile în bocanci.

tariceanu dragnea covrigi epitesti

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională legea privind tăierea celor 102 taxe, act normativ iniţiat de liderul PSD, Liviu Dragnea, şi votat la două mâini de un Parlament de tristă amintire.

Un Parlament care, pe lângă atâtea alte lovituri administrate ţării în aceşti patru ani de funcţionare, nu a ezitat să mai dea câteva de o duritate extremă, cu puţin timp înainte de a-i ajunge la scadenţă valabilitatea. Un Parlament în care PSD a făcut zilnic legea şi a cărui activitate ar trebui, măcar pe ultima sută de metri, să ne lămurească definitiv cât de importante sunt alegerile generale din 11 decembrie.

Nu este dificil de intuit în ce măsură își doresc PSD și ALDE ca prevederile-şoc pe care le-au promovat recent în Parlamentul României să și devină realitate.

Cel mai probabil, acest aspect rămâne unul secundar în strategia electorală a lui Liviu Dragnea și Călin Popescu Tariceanu, atâta timp cât și succesul, și eșecul lor vor veni abia după alegeri. Importante nu sunt faptele, ci povestea.

Iar dacă e să mergem cu raționamentul mai departe, pare destul de limpede că, în situația în care ar ajunge la guvernare, acești cinici "haiduci" ar prefera ca măsurile recent votate să fi fost trântite la timp. Evident, nu de ei, ci de adversari, astfel încât capitalul politic să fie amplificat din toate poziţiile. Nici lui Dragnea, nici lui Tariceanu nu le va fi pe plac să construiască bugetul pe 2017 cu asemenea presiuni pe el. Dar asta e taina lor deja – iar alegătorii trebuie „menajaţi” şi ţinuţi la distanţă de secretele unor asemenea „titani”.
În aceste condiții, tăierea sutei de taxe, inclusiv a celei radio-TV, ca și majorările salariale din sănătate și educație, ori nada cu creșterea punctului de pensie - căci despre ele toate vorbim aici - dobândesc cel mult statutul de arme scoase dintr-un rastel rudimentar. Un rastel de campanie cu care PSD ne-a obișnuit de pe vremea în care se numea FSN/ PDSR; un rastel de campanie care ne edifică asupra faptului că timpul - sunt totuși 26 de ani la mijloc - a trecut degeaba pentru ei.

De ce pică paralela cu Trump 

Pentru iniţiatorii acestui set de minciuni cu parfum de măsuri economice şi sociale sustenabile miza este uriaşă pentru că, în primul rând, e una personală. Promiţând câte-n stele şi-n lună, după modelul halucinant al lui Donald Trump, liderii şi, în general, parlamentarii din PSD şi ALDE caută să îşi sporească şansele de a fi aleşi în viitorul Legislativ şi de a prelua guvernarea.

Caută, cu alte cuvinte, libertate (vedeţi bine câte dosare penale au şi ce bine prinde imunitatea parlamentară) şi acces necenzurat la resursele publice.

Cu asemenea motivaţii, dispar practic toate barierele: nicio promisiune nu mai păleşte din lipsiă de acoperire, nicio minciună nu mai pare a fi e prea mare, niciun pericol pentru economie şi, implicit, niciun risc la adresa păcii sociale nu mai este palpabil.

Cu toate că distorsionează spaţiul public cu asemenea promisiuni - precum creşteri de salarii şi pensii sau tăieri de venituri bugetare care aruncă în aer toate reperele macro -, cu toate că radicalizează opinii şi împing polarizările la extrem, politicieni ca Dragnea şi Tăriceanu ÎNCĂ mai au o portiţă de scăpare.

Spun ÎNCĂ, întrucât ÎNCĂ e campanie electorală. Iar în campanie, am văzut-o şi la case mai mari, pare-se că poţi spune absolut orice. Ce te faci, însă, dacă asemenea politicieni şi câştigă alegerile, ce te faci dacă ajung la guvernare?

Trump execută de câteva zile piruete de 180 de grade, încât s-a ajuns în situaţia aceea de a aplauda politicianul care una spune, alta face.

Stai cu sufletul la gură şi sorbi fiecare promisiune despre care el îţi spune acum că, de fapt, a fost o biată minciună. Şi deschizi cea mai bună şampanie pentru asta! O fi absurd, dar e cât se poate de real.

Însă diferenţa dintre Trump şi Dragnea+Tăriceanu e totuşi una substanţială.

Spre deosebire de preşedintele american ales, care încă nu are un istoric al guvernării, cei doi politicieni de la Bucureşti au un asemenea istoric, iar economia a resimţit din plin loviturile sub centură pe care i le-au administrat.

Prin urmare, dacă scenariul „Trump-preşedinte” încă păstrează câteva variabile cu potenţial pozitiv, scenariul „Dragnea+Tăriceanu la guvernare” nu mai are demult aşa ceva. Din contră, el ne oferă o proiecţie fidelă a dezastrului care bate la uşă.

Educaţia civică pe invers

Aşa că, tocmai date fiind mizele grupării Dragnea-Tăriceanu, gestul responsabil şi de bun simţ al preşedintelui Iohannis (de a trimite la CCR legea tăierii celor 102 taxe) a fost întâmpinat de senatorul PSD Liviu Pop cu un amestec, destul de prost jucat, de surprindere, tristeţe şi dat cu sania prin amintirile unui fabulos trecut recent - cel al guvernării Ponta.

Nu mă așteptam pentru că legea a fost cât se poate de bine dezbătută și argumentată. Impactul bugetar era foarte, foarte mic, fapt pentru care ne-am fi așteptat să fie promulgată și bugetul pe 2017 să fie construit fără aceste taxe și impozite inutile și împovărătoare. Nu e o măsură populistă. Guvernul Ponta a a redus 93 de taxe când a putut, ne-am fi așteptat ca actualul guvern să vină cu un proiect de reducere a taxelor, nu a venit”, a spus senatorul PSD.

Liviu Pop a înghesuit multe păcăleli în fraza de mai sus, dar nici nu putem spune că, făcând-o, ne-a luat prin surprindere. Oricum, primele păcăleli au fost introduse de şeful său, Liviu Dragnea, direct în proiectul pe care l-a împins în Parlament.

Revenind la dl. Pop, merită subliniat, ca o paranteză, că omul ar trebui să aibă statuie pentru abilităţile care l-au ajutat să reziste în prim-plan după aventurile cu plagiatul lui Victor Ponta şi modificarea Legii Educaţiei. Abilităţi care într-o ţară cu democraţie consolidată şi un spirit civic pe măsură ar fi tratate drept ieşite din comun.

Au existat numeroase puncte de vedere, bine documentate, care au pus în lumină dezastrul care paşte economia în 2017 dacă măsurile visate de Dragnea vor fi puse în operă. Puteţi consulta unul destul de proaspăt, AICI

S-au făcut comparaţii cu anii 2008-2009 şi ar trebui să ne dea fiori simpla alăturare a viitorului imediat cu un asemenea trecut recent. Şi nu e vorba de poezie aici, nici de interpretări incorecte sau incoerente ale istoriei, ci de cifre. Spre deosebire de memoria colectivă, cifrele nu se şterg, nici nu se alterează.

Din nefericire, la toate astea se mai adaugă ceva.

La orizont nu stă doar colapsul economic spre care ne îndreaptă măsuri populiste, aruncate poporului ca pe-o bucată de covrig de către lideri politici cu condamnări şi dosare penale.

Pe lângă iminentul colaps, ne pândeşte şi riscul masiv ca ordinea legală în această ţară să devină total irelevantă, iar, prin asta, să intre într-un proces greu reversibil de destrămare, fir cu fir.

Poate că vigilenţa ne-a amorţit destul de mult cu timpul, iar ceea ce ni se părea odată a fi aberant şi respingător nu ne mai înfurie, azi, la fel ca odinioară. Iar într-un fel, poate fi de înţeles. Asediaţi constant de lipsa măsurii, a bunului simţ, de omniprezenţa imposturii, de cinismul şi corupţia politicienilor pe care îi vedem în prim-plan de 20 de ani, am ajuns să bagatelizăm aproape orice.

În cazul de faţă, respectiv setul de măsuri populiste luate în campania electorală de Parlamerntul dominat de PSD, Dragnea şi Tăriceanu, nu e bagatelizat doar calculul economic, ci în primul rând legislaţia în vigoare.

De fapt, până la a vorbi de deficite astronomice pe fondul creşterilor de salarii şi pensii, a tăierilor fără discernământ de venituri la buget, până la a vorbi de o încărcare a datoriei publice mult peste ceea ce îşi permite România, trebuie să vorbim de lege. E drept, criticii măsurilor de creştere a salariilor, pensiilor şi tăierilor de taxe peste noapte au vorbit de lege în ultimele săptămâni, dar, iată, fără prea mult efect.

În Parlamentul LOR, Dragnea şi Tăriceanu, PSD şi ALDE nu doar încalcă articole de lege şi însăşi Constituţia, dar fac şi educaţie civică pe invers unei naţiuni încă deficitare la acest capitol.

Legea nu contează!!!”, aflăm de la majoritatea parlamentară şi e foarte riscant că aşa ceva se întâmplă. De la asemenea îndemnuri, la anarhie nu va mai fi decât un pas.

Din acest motiv, cu riscul chiar de a-i plictisi pe unii, voi plasa mai jos extrasele relevante din actele normative pe care distinşii parlamentari şi şefi de partide le încalcă, cu atâta veselie, atunci când măresc de pe o zi pe alta salarii şi pensii, atunci când taie de azi pe mâine venituri bugetare – totul, la ordinul miliardelor de lei.

Ce spune LEGEA

Aşadar:

*Constituţia României 

Art. 138

(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

*LEGE nr. 69 din 16 aprilie 2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare 

Art. 15

(1) În cazul propunerilor de introducere a unor măsuri/politici/iniţiative legislative a căror adoptare atrage majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii au obligaţia să prezinte:a) fişa financiară prevăzută la art. 15 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, însoţită de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată; b) declaraţie conform căreia majorarea de cheltuială respectivă este compatibilă cu obiectivele şi priorităţile strategice specificate în strategia fiscal-bugetară, cu legea bugetară anuală şi cu plafoanele de cheltuieli prezentate în strategia fiscal-bugetară.

(2) Ministerul Finanţelor Publice are obligaţia să verifice fişa financiară prezentată conform prevederilor alin. (1). În acest scop, Ministerul Finanţelor Publice poate solicita opinia Consiliului fiscal.

Art. 17

(1) Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar.

*LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice 

Art. 15

(1) În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară, care va respecta condiţiile prevăzute de Legea nr. 69/2010. În această fişă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere: a) schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii 4 ani; b) estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor; c) măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influenţa deficitul bugetar.