Sari la conținut

De la catedră, la fermă 

Matyas Levente are 47 de ani şi a lucrat în învăţământ timp de 10 ani, însă anul trecut a decis să se retragă de la catedră, nemulţumit de felul în care sunt şcoliţi copiii.

"O materie de predat, una de admitere şi nu este de joacă. E de treabă, e de învăţat şi atunci şi profesorul dar şi elevii sunt puşi într-o situaţie nasoală", spune Matyas Levente .

Bărbatul este de părere că oricine trăieşte la ţară trebuie să se descurce în agricultură. Aşa că în urmă cu 6 ani a început să producă humus, un tip de îngrăşământ natural pentru legume şI flori. Ca să-şi extindă afacerea, anul trecut şi-a cumpărat o maşinărie în valoare de 40.000 de lei, cu fonduri europene.

Chiar dacă are ani buni de când s-a apucat de afacere, se aşteaptă că abia în următorii 5 ani să aibă profit.

"N-am câştigat mai mult decât câştigam ca profesor, dar sunt încrezător şi mai lucrez pe partea de comercializare, de vânzare", spune Matyas Levente, producător. 

Materia primă din care este produs îngrăşământul este gunoiul de grajd, pe care omul îl cumpără de la localnici.

Dintr-o tonă de gunoi de grajd se produc aproximativ 700 de litri de humus, iar preţul unui litru de îngrăşământ, direct de la producător, este de 1,50 lei iar în magazin se vinde cu 2,5 lei.

Clienţii preferă acest tip de îngrăşământ pentru că este ecologic, are proprietăţi naturale şi nu trebuie amestecat cu chimicale.

Pentru că producerea humusului este de lungă durată, până acum bărbatul a vândut doar 2 tone de îngrăşământ, însă odată cu achiziţionarea utilajelor acesta speră că producţia se va dubla. În România există mai multe companii care produc acest îngrăşământ, dar mulţi fermieri preferă să cumpere de la investitorii mici, care au şi preţuri bune.

Reporter: Ruxandra Morar
Operator: George Oltean