Sari la conținut

Tradiţii de Sânziene

La Şirnea este lege ca în fiecare an, în 23 iunie, fetele nemăritate să îşi îmbrace straiele cele mai de seamă şi să adune flori sălbatice din lanuri.

"Cu florile pe care le-am cules fac coroniţe pe care o să le aruncăm peste o casă. Dacă buchetul este mai spre vârful casei mă voi căsători peste mai mulţi ani!", spune o tânără.

De zeci de ani la Şirnea, Sânzienele sunt sărbătorite cu mare fast.

Mă bucur să văd că se păstrează tradiţia şi m-aş bucura să văd şi peste ani că s-a transmis mai departe", spune o turistă.

„Anul trecut a fost prima dată când am rămas de Sânziene şi am fost fascinată şi încântată de tot ce se petrece aici, la Şirnea", a spus Laura Badea - fostă campioană mondială la scrimă

La lăsarea întunericului, la lumina focului de tabără, petrecerea a continuat. Tot ritualul aduce mai degrabă cu unul de nuntă, căci se spune că în noaptea de Sânziene cerul şi pământul se cunună.

„Este perioada în care plantele de leac, ce cresc în locurile sălbatice, au potenţa lor maximă şi acum este perioada când se culeg, alături de aceste plante d eleac se numără şi florile de sânziene, este o perioadă a unei nunţi astrale", spune Adrian Văluşescu - directorul Centrului de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale din Braşov.

„Mergeam, pruncuţ fiind, pe dealuri, culegeam bucheţele de flori, veneam cu ele acasă, dormeam cu ele pe pernă în noaptea aceea, mămica le punea dimineaţa la icoană. Peste ani, când eram bolnavi, într-un ciubăr cu apă caldă, ne dezbrăca şi ne pune aacolo şi ne spăla cu aceste flori de sânziene şi ne făceam bine!", povesteşte Radu Frunteş - organizator.

Sânzienele sau Drăgaica, aşa cum mai este cunoscută sărbătoarea păgână în sudul ţării, se suprapune cu cinstirea, după calendarul creştin, a naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.

Reporter: Sorina Secelean
Operator: George Oltean