Sari la conținut
News Alert

Cultura, în era tehnologiei. Primul centru de Digital Humanities a fost inaugurat la Cluj-Napoca

Digital humanities nu presupune doar scanarea de documente, ci şi crearea unor programe care îi poartă pe oameni cu sute sau mii de ani în urmă, în locuri care astăzi nu mai există. Sunt recreate grafic, în trei dimensiuni, oraşe întregi, dar şi personaje istorice cu care se poate interacţiona. Alte platforme online extrag din zeci de mii de documente doar informaţiile relevante pentru utilizator. Pe viitor, astfel de programe vor fi realizate şi la Cluj-Napoca.

"În afară de proiectul scrisorilor lui Henry Jacques cu Hortensia Papadat-Bengescu, ne mai gândim şi la cartografierea traseelor culturale ale intelectualilor străini la Cluj", a spus lect. dr. Corina Moldovan, director DigiHUBB.

Centrul de digitalizare DigiHUBB este primul de acest fel din ţară. Iniţiativa au avut-o profesorii de la Facultatea de Litere, alături de istorici, filizofi, geografi şi specialişti în studiul artelor care vor fi ajutaţi de informaticieni, dar şi de cercetători din străinătate care lucrează deja în acest domeniu.

"Cel mai uşor de explicat este că îl punem pe Shakespeare pe iPod. Eu am un proiect intitulat "Scrisori din anii 1916" în care colaborăm cu profesori, iar ei folosesc aceste materiale la oră. Dar nu doar folosesc ce am creat noi pe internet. Elevii practic participă active la crearea acestei arhive", a precizat prof.univ.dr. Susan Schreibman de la Maynooth University, Irlanda.

Profesorii lucrează deocamdată la redactarea proiectelor pentru care speră ca, în următoarele luni, să primească finanţarea necesară. Au nevoie de bani nu numai pentru realizarea lor, ci pentru achiziţionarea echipamentelor. Le sunt necesare cel puţin de câteva calculatoare de ultimă generaţie şi un scanner performant, asemenea celui pe care îl deţin colegii lor din Irlanda.

"Multe dintre aparatele pe care le folosim nu au fost dezvoltate pentru ştiinţele umaniste ci, spre exemplu, pentru medicină. Noi, spre exemplu, avem un scanner de mare precizie. Mai este doar unul la fel în Irlanda şi aparţine celor de la laboratorul de investigaţii criminalistice. Este ca tehnoligia razelor X. Practic, poţi vedea documente pe care ochiul uman nu le mai poate descifra", a explicat prof.univ.dr. Susan Schreibman.

Aparatului din Irlanda a costat 100.000 de euro, însă profesorii clujeni spun că, pentru început, vor avea nevoie doar de jumătate din sumă pentru dotarea laboratorului.

Programele dezvoltate cu ajutorul unor astfel de echipamente oferă acces la cultură oricărei persoane de pe glob, cu doar câteva click-uri.