Sari la conținut

Unirea, "scrisă" cu peniţă de aur

"Eram copii, stăteam pe acest fotoliu, care e în preajma mea acum. Unul pe braţul drept, unul pe braţul stâng al fotoliului şi firește, îndeletnicirea noastră era să-l tragem de mustăți pe bunicul nostru", îşi aminteşte Mircea Vaida-Voevod, nepotul lui Alexandru Vaida-Voevod.

O peniţă de aur. Aceasta este moştenirea cea mai de preţ pe care astăzi, Mircea Vaida-Voevod, o are de la bunicul său, Alexandru Vaida-Voevod, considerat de istorici unul dintre principalii actori ai Marii Uniri. Cutia în care este păstrată poartă şi astăzi, cu o cerneală ştearsă de timp, anul în care a folosită pentru prima oară: 1908.

"Cu această pană, bunicul meu, Alexandru Vaida-Voevod a semnat din 1908 până după 1920, principalele documente politice, principalele documente ale Marii Uniri, înfăptuită în 1918", a spus Mircea Vaida-Voevod.

Alexandru Vaida-Voevod a visat la Unire încă din tinereţe. Patriotismul l-a învăţat în familie, de la Alexandru Bohăţel, bunicul său, participant la Revoluţia de la 1848.

"Faptul că el a crescut în preajma lui Alexandru Bohățel, unul dintre apropiații lui Avram Iancu, a fost foarte important, a fost determinant pentru biografia sa", a afirmat nepotul lui Alexandru Vaida-Voevod.

În 1919, la Versailles, cu aceeaşi peniţă de aur, Alexandru Vaida-Voevod a semnat şi Tratatul de Pace, care a consfinţit Unirea.

"Alexandru Vaida-Voevod a fost una din cele mai importante personalităţi ale românilor ardeleni din epoca modernă. A jucat un rol decisiv în înfăptuirea unirii, a jucat un rol de cea mai mare importanţă în reprezentarea României la conferinţa de pace de la Paris din 1919 şi 1920, pentru că după demisia lui I.C. Bratianu, Vaida-Voevod a condus această delegaţie. De asemenea, a fost în primele guverne ale României, a fost şi prim-ministru", a precizat istoricul Ioan Cârja.

 

Peniţa de aur a rămas în grija lui Mircea Vaida-Voevod. Dorinţa lui este ca aceasta să ajungă, în cele din urmă, la Muzeul Unirii din Alba Iulia.