Sari la conținut

Comoara sulfuroasă de la malul Dunării. La Hârşova vin turişti într-un centru balneoclimateric improvizat 

 

De o lună încoace, oameni de toate vârstele şi din toate colţurile României vin să se trateze de boli la Hârşova. Ion Drăguţ are 4 ani de când colindă ţara în căutare de locuri care să îi vindece durerile provocate de reumatism.

Ion Drăguţ: "Sunt de miercuri şi am făcut câte trei proceduri zilnice, ceea ce am simţit că mă ajută enorm de mult. Când am venit mă durea toată partea dreaptă, cu picior cu tot, cu umăr cu mână cu tot. Acum simt că mi-a luat din durere."

Deocamdată, oamenii se mulţumesc cu dotările minime oferite de centrul balneoclimateric improvizat, iar un avantaj în plus este că la Hârşova nu plătesc niciun ban.

Făcute din beton şi cu instalaţii rudimentare, cele două bazine primesc un flux constant de apă sulfuroasă de la izvoarele din zonă.

Paul Greavu, reporter Digi24 Constanţa: "De la forajul de peste drum, apa termală ajunge în bazinele improvizate, iar apoi este deversată în Dunăre."

Apele geotermale au fost descoperite în anii 60, cand o echipă de geologi făcea prospecţii în zonă şi ulterior foraje.

Diana Perşa, inginer geolog: "Aceste foraje săpate au conturat o resursă de apă termală de 432 de mc de apă pe zi.  Aceste valori justifică chiar construirea unui complex de sănătate."

Apele sulfuroase au o temperatură de 42 de grade, iar calităţiile sunt confirmate de specialişti, pentru că au un nivel mare de clor şi hidrogen sulfurat. De aceea şi autorităţile sunt interesate să aducă un investitor aici. 

Tudorel Nădrag, primarul oraşului Hârşova: Să putem în parteneriat public-privat să realizăm o bază de tratament, un debarcader la Dunăre, în aşa fel încât să putem să valorificăm superior aceste ape termale. Sigur, cu ceva timp în urmă şi-au exprimat dorinţa investitori din Israel, dar din păcate, întârzie.

Planurile ar fi ca, odată atras un investitor, acesta să construiască un centru spa bazat apele geotermale de la Hârşova.

reporter: Paul Greavu
operator: Alexandru Brînzaru