Sari la conținut

Marea Neagră, zonă de risc. Numărul transfugilor din Orientul Mijlociu s-a triplat în 2014

 

Când au plecat în misiune, pe 15 septembrie, poliţiştii de frontieră nu ştiau că vor pune mâna pe cea mai mare captură de refugiaţi din ţările islamice. Se întâmpla în septembrie 2014, anul în care Garda de Coastă a raportat de trei ori mai mulţi migranţi faţă de 2013.

Codrin Avram, comandant de navă Garda de Coastă: "A fost un risc foarte mare pentru ei, pentru că ambarcațiunea nu este concepută pentru a transporta un număr atât de mare de persoane. Acestea au călătorit în condiţii deosebit de mizere."

Cei mai mulţi transfugi ajung în Turcia din Afganistan, Iran, Irak şi Siria. Rămân acolo o perioadă de timp şi apoi tocmesc călăuze care să-i ducă pe mare, cu barca, în Bulgaria sau în România. Între 3.000 şi 5.000 de euro costă o traversare a mării din ţara Semilunei până în Constanţa.

Marius Niculescu, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă: "Aceşti migranţi îşi pun în real pericol viaţa, deoarece ultimele intervenții ale Gărzii de Coastă au fost foarte grele, fiind vorba de viaţă şi moarte."

Acesta este şi motivul pentru care vechiul Pont Euxin a fost declarat zonă de risc privind traficul de migranţi. Pericolele sunt multiple. Unul dintre ele ar fi că Marea Neagră este cea mai apropiată de zona de conflict din Orientul Mijlociu. Din alt punct de vedere, navigaţia cu ambarcaţiuni nesigure înseamnă un risc crescut pentru cei care se aventurează spre ţările dezvoltate.

Marius Niculescu, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă: "Atenţia privind presiunea migraţionistă a rămas la parametri foarte ridicaţi deoarece sunt indicii ca din nou să avem astfel de cazuri în zona de competenţă."

Florin Anghel, analist de securitate: "Până acum ne-am obişnuit să asistăm la acest fenomen în Marea Mediterană, dar de o perioadă de timp şi Marea Neagră a devenit un centru al traficului de persoane în special din cauza situaţiei geopolitice din aceste zone. Ei provin în special din zone afectate de războaie civile sau războaie: Irak, Siria, Afganistan."

După ce sunt prinşi, sunt audiaţi şi apoi duşi în azil sau expulzaţi în ţările de origine. Cei mai norocoşi obţin statutul de azilant şi apoi drumul către spaţiul Schengen le este deschis. Asta înseamnă că scopul lor a fost atins. În 2013, 118 migranţi au fost prinşi de poliţşti.

În 2014, cifra s-a triplat: 316 persoane au plecat spre Occident ca să îşi asigure un trai mai bun şi să fugă de război.

reporteri: Anca Medrea, Iulia Stanciu
operator: Cătălin Vârban