Sari la conținut

Counter Strike în viaţa reală

Veste antiglonţ, arme automate şi scuturi întocmai cu cele folosite de trupele antitero. Jucătorii din ambele tabere sunt înarmaţi până în dinţi.

De fiecare dată când se întâlnesc, pun la cale un scenariu. De data asta, au simulat o luare de ostatici.

În tabăra trupelor speciale este şi Alexandra. Când nu vânează terorişti, este educatoare la o grădiniţă.

Alexandra Grigore, educator: "Trebuie să găsesc un mod de a refula şi de a scăpa de stresul zilnic şi atunci am găsit o pasiune comună cu prietenul meu. Am zis să jucăm airsoft. Mă înţeleg foarte bine cu băieţii. Deja nu mai am senzaţia că sunt fată în comunitate, ci sunt de-a lor".

Tinerii războinici gălăţeni au meserii diverse. De la programatori, până la ospătari. Îi uneşte, însă, pasiunea pentru arme şi pentru cunoscutul joc pe calculator.

Ionuţ Nedelcu, consilier piese auto: "Nopţi întregi pierdute în faţa calculatorului de Counter Strike şi atunci mi s-a oferit ocazia să las mouse-ul şi tastatura şi să folosesc o replică a unei arme şi să simulez exact ce facem noi în faţa calculatorului".

Dorin Sterian, expert PR: "Am fost confundaţi de multe ori cu militari activi. Nu suntem militari, suntem civili".

Tinerii schimbă mereu câmpul de bătălie. Au şi propriul lor club de airsoft, ca să le fie mai uşor să închirieze spaţii.

Gicu Aramă, vicepreşedinte Clubul de Airsoft „Valahia" Galaţi: "Una e să te duci să spui proprietarului că vin din partea clubului sportiv x şi alta e să spui ştiţi eu şi cu încă 30 de pasionaţi am dori să desfăşurăm un joc la dumneavoastră".

O astfel de joacă nu este tocmai ieftină. Un echipament complet costă între două şi 3 mii de lei. Pasionaţii investesc, lunar, 100 de lei pentru întreţinerea armelor şi costumaţiei.

Reporter: Mihaela Brazdeş
Operator: Gelu Mormoloc