Sari la conținut
News Alert

Copiii din Ucraina fac excursie în România. O asociaţie din Paşcani le-a oferit o vacanţă copiilor refugiaţi din zona de război

Margarita are 10 ani și de o săptămână se află în excursie în România. Înainte să înceapă conflictele armate, locuia împreună cu rudele în Donețk. Bunicii ei nu au reușit să fugă din oraș, iar cum mijloacele de transport au fost distruse complet nu mai au cum să ajungă într-o tabără de refugiați. Fetiţa se bucură acum de liniştea din România

"În România îmi place că e pace și nimeni nu trage cu arma. Totodată îmi e dor de orașul meu și aș vrea să mă întorc, bunicii mei încă locuiesc acolo și mă tem pentru viața lor ."

Prietena ei, Anastasia, locuiește într-o tabără de refugiați împreună cu mama și sora ei mai mică, la 150 de kilometri distanță de Kiev. Tatăl ei face parte din trupele ucrainene.

"Niciodată când ne sună nu ne spune ce se întâmplă, nu ne dă detalii, spune doar că totul este bine. Nu vrea ca noi să știm ce se întâmplă acolo, că să nu ne temem că ar putea păți ceva rău."

Din cauza conflictului, copii din Donețk au ajuns în grija unui centru de plasament. Unii dintre ei își au părinții alături, însă aceștia nu mai au cum să le poarte de grijă. Este și cazul unei copile de 11 ani, care se află în aceiași tabară cu părinții ei, dar se află în grija orfelinatului.

"Când a început războiul, eram într-o tabără pentru copii. După trei zile, părinții mei m-au luat de acolo și a trebuit să fugim, nu puteam să ne întoarcem acasă din cauza împușcăturilor și a bombardamentelor. Acum, totul este distrus acolo (n.r în Donețk). Tot ce era în apropierea casei noastre a fost distrus, la fel ca și casa noastră. Nu mai avem nici uși, nici ferestre," povesteşe Dasha.

În același centru de plasament se află și Mark, un băiat de 10 ani, care și-a pierdut mama într-un bombardament, în urmă cu 3 luni. Băiatul refuză să discute cu apropiații despre tragedia prin care a trecut, însă, de când se află în Iași, a început să se apropie de ceilalți copii și să fie mai comunicativ.

"Îmi place mai mult România decât Ucraina, mașinile sunt mai frumoase aici. Dar îmi e dor de tata și de bunica mea."

Dorin Gavril, reprezentant Fundația Creștina pentru Copii Agape: "o parte dintre copii au părinții morți, o parte au tații plecați pe front, acolo. Aflând despre situația lor am vrut să le oferim un timp de două săptămâni pentru a trece peste trauma în care au fost implicați."

Iar excursia le-a redat pofta de viață, mai ales că până acum nu au primit niciun fel de ajutor specializat.

Inna Prokoptchauk, însoțitoarea copiilor: "în orașul în care locuim avem foarte mulți refugiați și este imposibil să găsești un psiholog. Mai mult noi încercăm să găsim locuințe și slujbe pentru părinții lor."

Însă consilierea psihologică este vitală pentru acești copii, spun specialiștii.

Sincron Daniela Mitrofan, psiholog: "copiii supuși unor astfel de traume dezvoltă, în timp, efectul de stres post-traumatic , anxietăți, depresie."

Cei 17 copii ucraineni vor mai rămâne în România până pe 10 august. În Iași au vizitat deja principalele obiective turistice, iar de vineri vor pleca spre Cheile Bicazului.