Sari la conținut

Inamicul nevăzut din spitale

În 2002, când în secţia de Terapie Intensivă a maternităţii din Oradea au murit 20 de bebeluşi, ministrul sănătăţii de atunci indica drept cauză a tragediei infecţiile intraspitaliceşti. Şeful de secţie şi managerul spitalului au fost demişi. Directorul DSP Bihor de la acea vreme, viitor ministru al Sănătăţii în cabinetul Boc, Ladislau Ritli, şi-a dat demisia.

"S-au depistat o serie de deficienţe legate de circuite, de dezinfectant, de respectarea unor măsuri de igienă, ce au fost corectate şi erau necesare. Pentru că potenţial şi ăsta e rolul supravegherii epidemiologice, să prevină accidente legate de infecţii nozocomiale", susţine doctorul Ritli.

Din atunci în spitalele din România s-au făcut unele investiţii, inclusiv în maternitatea orădeană. Însă infecţiile intraspitaliceşti continuă să afecteze actul medical. Pare greu de crezut, dar spitalele româneşti raportează rate de infecţii nozocomiale mai mici decât modernele unităţile sanitare din străinătate.

"- Există o practică a managerilor de spitale de a declara rate de infecţii nozocomiale mai mici decât cele reale pentru a nu-şi atrage sancţiuni?
- Cred că la momentul respectiv într-adevăr există, dar nu neapărat a managerului, ci a şefului de secţie sau medicului curant. Poate că îţi afectează din punct de vedere calitativ indicatorii secţiei", recunoaşte prof. univ. dr. Florian Bodog, decanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Oradea.

Cătălin Popa este administratorul unei firme care produce materiale sanitare pentru spitale din toată lumea. Spune că în România se folosesc produse de curăţenie casnice şi nu din cele destinate unităţilor sanitare. Ultimul client este un spital din Abu Dhabi care şi-a verificat recent toate protocoalele de curăţenie.

"- Cu o lună de zile înainte să fie dat în funcţiune, s-au făcut exerciţii în mediul real, pentru a stăpâni toate protocoalele privitoare la curăţenie. Aşa arată un salon.
- Un astfel de spital are o rată a infecţiilor nozocomiale mai mare decât un spital din România.
- Da, aici suntem la o rată a infecţiilor nozocomiale undeva spre dublu, poate nu chiar dublu, dar ne apropiem, ratei de infecţii nozocomiale din România."

În plus, în secţiile de arsuri din străinătate există un protocol mai strict al vizitelor în spital.

"În momentul în care se intră în sală se trece prin trei filtre, ţinuta era schimbată integral, în afară de lenjerie. Sigur, dacă aceste condiţii pot fi îndeplinite şi la noi, poate că lucrurile ar putea fi îmbunătăţite", este de părere prof. univ. dr. Toma Mugea, profesor de chirurgie plastică la Facultatea de Medicină din Oradea.

O altă problemă o reprezintă şi numărul de medici epidemiologi din România. "Nu sunt suficienţi epidemiologi, aşa sunt informaţiile mele. E o specialitate extrem de dificilă şi foarte puţini aleg această specialitate", explică doctorul Ladislau Ritli.

Însă chiar dacă sunt respectate toate protocoalele, iar investiţiile în aparatură şi personal sunt suficiente, infecţiile nozocomiale nu pot fi complet eliminate.

"Infecţiile nozocomiale există peste tot în lume şi infecţiile reprezintă coşmarul spitalelor, pentru că un pacient poate să răspândească foarte mulţi agenţi patogeni şi atunci suntem obligaţi să ne luăm măsurile din timp", susţine dr. Gheorghe Carp, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Oradea.

În România există trei judeţe care în 2012 au raportat rate de infecţii intraspitaliceşti de până la 0,1%: Satu Mare, Bistriţa Năsăud şi Hunedoara. La nivelul Uniunii Europene, acest indicator se situează între 5 şi 10%.

Reporteri: Anca Deac, Bogdan Costea
Operator: Gabor Szilagyi