Sari la conținut

Biserica înţesată de legende

În urmă cu câteva secole, pelerinii veneau pe jos, chiar şi de la sute de kilometri, pentru a se închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Radna. Acum, automobilele şi trenul aduc, anual, cam 50 de mii de oameni - unii pelerini, alţii turişti.

Sunt tot mai mulţi care doresc să viziteze acest obiectiv ca obiectiv turistic, nu numai ca biserică sau loc de pelerinaj”, povestește Andreas Reinholz - preot paroh Basilica Minor Maria Radna.

„Mânăstirea are o maiestuozitate, ca se vede din drumul naţional şi îndeamnă turistul ca să oprească”, spune un turist român.

„[Este faimoasă Radna în Ungaria?] Cred că se află între primele 5 locuri din Europa, în care este venerată Fecioara Maria, cunoscute în Ungaria”, spune și un vizitator maghiar. 

Andreea Bodrogi cântă de șapte ani în biserica de la Radna, a absolvit Facultatea de muzică din Timişoara, dar s-a întors acasă, în apropiere de locul care a fascinat-o de mică. Pentru ea, orga la care cântă este cel mai de preţ din fosta mănăstiri.

„Fără orgă, din punctul meu de vedere, locul nu ar fi atât de splendid, atât de maiestuos, de grandios, de minunat, spun aşa. Orga înfrumuseţează liturghia”, spune Andreea Bodrogi - cantor, organist Maria Radna.

Lângă orgă, aproape de intrarea principală, peretele bisericii e decorat cu o pictură neobişnuită pentru un loc de cult. Legenda spune că în timpul ocupaţiei turceşti din secolele XVI - XVII un comandant turc a vrut să distrugă biserica însă a renunţat atunci când copitele calului său s-au afundat în piatra de la intrare.

„Ca orice legendă, nici aceasta nu a fost confirmată ştiinţific, cel puţin nu încă. Nu ştim sigur dacă această urmă aparţine copitei unui cal. Cert este însă că turcii au o legătură foarte importantă cu acest loc, în urma incendierii primei biserici care a fost construită aici a rezultat cel mai important artefact al mănăstrii din Radna, icoana făcătoare de minuni” - Dan Codre - corespondent Digi24 Arad.

Dacă nu ar fi fost aici această icoană a Mariei, nu vorbeam astăzi despre Radna. N-ar fi existat!”, explică preotul paroh.

Tipărită pe hârtie într-un atelier din nordul Italiei, icoana Fecioarei cu pruncul de la Radna a fost donată mănăstirii de un bătrân bosniac, la mijlocul secolului al XVII-lea.

„De atunci este cinstită şi în mod deosebit, mai ales după 1695 când a ars biserica, prima biserică şi mânăstirea din vremea respectivă şi singurul obiect care a rămas intact a fost această icoană. Şi de atunci e cunoscută şi ca icoană făcătoare de minuni”, adaugă Reinholz.

Tradiţia aducerii de icoane şi tablouri la Maria Radna este un lucru obişnuit pentru toţi credincioşii de câteva sute de ani încoace. Datorită acestor donaţii, galeriile bisericii s-au umplut cu mii de tablouri pe care unii le-ar considera nelalocul lor într-o biserică.

„Aici vedem şi accidente, un autobuz sau o Dacie, deci oameni care au scăpat din aceste accidente, au scăpat cu bine şi oamenii din sentiment de mulţumire au făcut aceste donaţii”, continuă preotul.

Biserica Maria Radna a fost renovată de curând, în urma unui proiect finanţat din fonduri europene. Începând de vara viitoare, turiştii care vor veni aici vor avea la dispoziţie ghizi care îi vor ajuta să descopere toate misterele locului. În curând, se va deschide aici un muzeu.

Reporter: Dan Codre

Operator: Cristian Kovacs