Sari la conținut

La Timişoara, istoria stă ascunsă printre blocuri şi clădiri de birouri moderne

Doar vasele argintate îi mai amintesc doamnei Kopony de perioada în care hotelul deţinut de bunicul ei i-a găzduit pe Mozart, Liszt şi aristocraţi din Europa. Monograma luxosului hotel vienez apare pe ceainicul şi farfuriile pe care timişoreanca le păstrează încă.

”Asta din dreapta e tata ca absolvent de liceu” - De la el a moştenit doamna Kopony conacul, înconjurat acum de blocuri, centre comerciale şi birouri. Comuniştii au încercat ani la rând să îl colectivizeze, nu au reuşit însă.

”A urmat perioada colectivizării când tot atât de încăpăţânat a fost şi a zis nu. Nu a fost niciodată colectivul aici, niciodată.Tata a spus trebuie să rezistăm şi am rezistat”, spune Gabriela Kopony Murgu, proprietar.

Şi au rezistat, chiar şi atunci când în camerele conacului au fost cazaţi muncitori, tătăl doamnei Kopony a fost închis de comunişti, iar ei nu i-a mai fost permis să meargă la şcoală. ”Nu eram un copil. Eram pui de chiabur”, adaugă Gabriela Kopony Murgu.

Pe domeniile conacului a fost amplasat şi un lagăr în cel de Al Doilea Război Mondial în care au fost închişi prizonieri sovietici şi iugoslavi. Membrii ONG-urilor care se ocupă de obiectele de patrimoniu îl consideră unicat. ”Este singurul din apropiere Timişoarei, singurul conac care respectă ideea de ansamblu nobiliar”, precizează Bogdan Bumbăcilă, membru Expose Arhitecture.

Pentru cei mai mulţi dintre timişoreni conacul este încă o enigmă: ”Conac? Ar fi bine să fie restaurat”, ”Interesant, deci e bine”.

Conacul Kopony va fi reabilitat. Pentru restaurarea lui ar fi nevoie de peste 20.000 de euro.

reporter: Vlad Ungar
operator: Adrian Hrişcu
editor web: Călin Țenche