Sari la conținut

Micii fermieri, "înghițiți" de investitorii străini

Jens Jasman este directorul unei companii care a ajuns în România în urmă cu șapte ani. A ajuns să dețină cea mai mare parte a terenurilor agricole din zona Oravița, județul Caraș-Severin, încât acum a hotărât să folosească recolta ca hrană pentru animale. Prima fermă de porci, construită cu fonduri europene este aproape gata, iar în următorii doi ani va ridica și o una pentru vaci.

”Ferma pe care o vedeți în spate este o fermă făcută pentru 8.000 de capete de porci, doar crescătorie de porci. Acesta este primul pas. A doua va fi o fermă de scroafe ca să avem purcei de la noi, va fi o fermă de aproximativ 1.500 de scroafe. Bineînțeles atunci vom avea puțin mai mulți purcei decât trebuie, dar avem speranța să avem piață de desfacere și aici în țară”, spune Jens Jasman.

Dacă la început aproximativ 15% din recolta de soia, porumb sau alte cereale, va ajunge hrană pentru porci, investitorul își propune să se dezvolte, astfel încât toate furajele să fie din producția proprie.

”Investitorul german deține peste 6.000 de hectare de pământ, în Caraș-Severin și Timiș, mare parte din teren fiind tot ce se vede în spatele meu. Proprietarii spun că în aproximativ cinci ani 40% din producția agricolă va fi folosită ca hrană pentru porci”, precizează Maria Rohnean, reporter Digi24 Timișoara.

Acest lucru va fi posibil cu o minimă investiție și anume construcția unei mori care să prelucreze cerealele, astfel încât acestea să fie potrivite pentru hrana animalelor.

La doar câțiva kilometri distanță, familia Diaconu deține opt vaci, nouă porci și cinci hectare de teren pe care a cultivat porumb, necesar hranei animalelor. Problemele îi ajung din urmă însă pe micii fermieri.

”Foarte scumpe, îngrășămintele sunt scumpe, ierbicidele-s scumpe, sămânța e foarte scumpă, tot e scump.Și dacă vreau să vând o vacă, nu știu dacă pot s-o vând cu 15-16 milioane”, afirmă Gheorghe Diaconu, fermier.

Mai mult, oamenii nici măcar nu au contracte cu abatoare pentru a vinde carnea, astfel că producția este vândută în piață. La fel și laptele, pe care pot primi bani doar dacă este transformat în brânză. Marile ferme însă au deja contracte cu abatoare din țară și străinătate. În acest mod, investitorii străini își propun ca în maximum trei ani să recupereze investiția, de aproximativ 600.000 de euro, bani reprezentând contribuția la construcția fermei. Investiția totală se ridică la peste 3 milioane de euro.

Reporter: Maria Rohnean
Operator: Dan Petcu
Editor web: Călin Țenche