Sari la conținut

Timişoara are mii de clădiri istorice şi nicio hartă a riscului seismic

În timp ce specialiştii  avertizează că structurile imobilelor construite înainte de 1900 nu rezistă la cutremure, primarul Timişoarei ridică din umeri. Autorităţile locale şi judeţene au obligaţia de a identifica imobilele care prezintă risc seismic şi de a întocmi o hartă cu acestea. La Timişoara acest lucru nu s-a întâmplat până acum, spre neliniştea cetăţenilor, care oricum se gândesc de două ori înainte să treacă pe lângă clădirile istorice.

„Nu ştiu dacă ar mai rezista, că de mult nu s-o mai făcut nimic cu ele, nu s-or reparat”, spune un localnic.

„Nu ştiu dacă ar rezista. Şi aşa arată acum într-o stare atât de deplorabilă. Mă uit bine să nu pice ceva de sus”, adaugă un altul.

„Probabil că după un dezastru lumea o să spună că nu e ok şi să se schimbe (n.r. situaţia)”, este de părere un alt timișorean.

Temerile oamenilor sunt întărâte şi de specialişti. Centul oraşului, Piaţa Traian, cartierul Iosefin sau Sfânta Maria sunt doar câteva dintre zonele care adăpostesc clădiri ce prezintă risc seismic.

„În Timişoara se află foarte multe construcţii vechi, construite înainte de 1940 şi chiar înainte de 1900, care au ca material de bază zidăria din cărămidă şi mortar pe bază de var. Acestea sunt foarte vulnerabile în cazul cutremurelor. Eu ştiu că peste 1.000 de clădiri în Timişoara sunt clădiri vechi care ar trebui analizate şi expertizate în vederea copnsolidării acestora în timp”, susține prof. dr. ing. Marin Marin, preşedintele Societăţii de Geotehnică şi Fundaţii Timişoara.

„Banatul este a doua zonă seismică a României. Atât din punct de vedere a numărului de cutremure înregistrate, cât şi din punct de vedere al energiei eliberate. La Timişoara avem o zonă seismologică la Şag – Parţa. Aproape de Timişoara. Deci, din acest punct de vedere ,doar zona Şag – Parţa ar putea să reprezinte un pericol”, adaugă ing. Dan Rău, şeful Observatorului Seismologic Timişoara.

Cel mai grav cutremur din istoria Banatului, pe care l-au simţit şi timişorenii, a avut loc în 1991, la Banloc, unde sute de case au fost avariate. 

„Ultimul cutremur care s-a resimţit şi la Timişoara a avut loc la finalul anului trecut, la 30 de kilometri distanţă de oraş. A avut o magnitudine de 3,7 grade pe scara, dar timişorenii au simţit zguduitura. În cazul unui seism mai puternic, specialiţtii spun că imobilele vechi nu rezistă, aşa cum sunt şi aceste clădiri, construite înainte de 1900” - Caterina Ledrer, reporter Digi24 Timișoara.

În urmă cu aproape 10 ani, administraţia din Timişoara a început întocmirea hărţii clădirilor cu risc seismic. Au identificat, însă, numai 500 de imobile şi a durat încă 3 ani pentru notificarea proprietarilor care trebuie să îşi consolideze clădirile. Apoi, procesul s-a oprit.

„Asociaţiile nu prea au făcut proiecte, nici măcar expertiză pentru că au aşteptat să fie ajutate. Pentru că legea prevede posibilitatea unor surse bugetare de la stat şi de la local, dacă se doreşte. Oamenii au aşteptat. Amenzi nu s-au aplicat pentru că obligaţii aveau şi proprietarii, dincolo (n.r. Primăria) aveau şi ei obligaţii şi ca atare a rămas în stand-by”, explică Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asociaţiei de Proprietari Timişoara.

Nici actuala administraţie a Timişoarei nu pare prea interesată de stadiul inventarierii acestor clădiri.

„Nu cunosc eu toate detaliile. Există un întreg aparat care are sarcina să se ocupe de tot ce cere legea. Şi se ocupă. Şi răspunde fiecare de ce face el”, admite Nicolae Robu, primarul Timişoarei.

Pe de altă parte, preşedintele a promulgat, anul tercut, după incendiul de la Colectiv, o lege care interzice desfăşurarea de evenimente în clădiri cu bulină roşie. Grav este că, la Timişoara, din cauză că nu există o hartă a clădirilor cu risc seismic, deci nicio clădire nu e marcată cu bulină roşie, legea nici măcar nu poate fi aplicată.

Reporter: Caterina Ledrer

Operator: Dan Petcu