Sari la conținut

Junii au ieșit la stropit în a doua zi de Paşti

În a doua zi de Paşti, Junii din Şcheii Braşovului ies la stropit fetele nemăritate. Obiceiul îşi are rădăcinile în vremurile în care astfel de întâlniri duceau la formarea tinerelor familii. Ceata veselă de juni colindă străzile Şcheiului, iar odată ajunşi în pragul caselor cu fete de măritat le stropesc cu parfum şi încing sârba. 

După formarea cetelor, Junii cântă Hristos a Înviat la troiţa din Piaţa Prundului şi apoi pornesc pe străzile localităţii şi bat la porţile fetelor nemăritate.

Junii sunt cinstiţi cu ce are mai bun gazda prin casă, iar fata le prinde în piept flori proaspete, de primăvară. Ceata încinge apoi jocul în curtea ei, semn de încheiere a ritualului prin care tânăra este primită în societate ca o viitoare mireasă.

"Mă simt mândru că pot să duc tradiţia mai departe.  Asta ne defineşte şi dacă nu mai sunt oameni, tradiţiile mor. Şi nu cred că am vrea noi, ca români, să ne pierdem tradiţia",  june.

"E o onoare să am junii în curtea mea şi...poate, mai încolo, când voi creşte, îmi voi găsi şi eu perechea", june.

Odinioară, obiceiul avea rolul de peţit. Prima săptămână de după Paşte era cunoscută şi ca Săptămâna Luminată, în care se formau cupluri.

"Ziua de astăzi este poate cea mai importantă zi din an, pentru că, cum am spus, aici se leagă prietenii, prietenii care pot să fie de durată, poate să iasă chiar şi cu căsătorii",  Constantin Chicuş - preşedintele grupului Junilor Tineri.

"În cazul meu, mama şi tatăl meu s-au cunoscut la stropit, în cadrul junilor, şi au deja o căsnicie de 21 de ani. (R: Tu ai văzut o fată aşa, pe placul tău?) Am văzut şi de-abia aştept să ajung pe la ea", turist.

Tradiţiile junilor continuă toată săptămâna. Momentele cele mai importante sunt aruncatul buzduganului, când tinerii îşi măsoară forţa şi îndemânarea, precum şi aruncatul în ţol, ritual preluat din tradiţiile vechilor daci.

Reporter: Sorina Secelean
Imagine: Dan Dascălu