Sari la conținut

Românii încă se raportează la lei vechi

Recunosc, folosesc milionul, dar facem socoteala în memorie, şi acolo transformăm”.

Inconştient o facem, din obişnuinţă. Dacă vă duceţi să cumpăraţi un covrig şi vă întreabă cineva cât costă? Un leu. Iar la facturi, de exemplu 280 de lei? Două milioane opt sute”, spun oamenii.

Întrebaţi cât de des mai folosesc în exprimare unităţile de măsură cu multe zerouri, mulţi românii recunosc. Le este mai uşor să vorbească despre milioane decât despre sute de lei.

Când eram mică eram mai derutată, dar acum am început să înţeleg, mi-au explicat părinţii. Ne spuneau că începând cu data de o să taie patru zerouri, noi am zis că o să avem bani mai mulţi în buzunar, dar de unde, au scăzut mai mult”.

Specialiştii au încercat să explice fenomenul întâlnit deopotrivă la sat şi oraş. Obişnuinţa şi importanţa milionului sunt motivele invocate cel mai des.

Mircea Kivu, sociolog: Poate că uneori este şi o ideologizare a banului. Sună mai bine să spui că câştigi câteva milioane de lei, decât câteva mii.

Oficial, Banca Naţională a României a început campania de informare a populaţiei cu două luni înaintea denominării. Totuşi, discuţiile pe seama ei au început serios chiar cu un an înainte.

Mihaela Tudor, specialist în comunicare: A fost o campanie corectă, coerentă. În primul rând pentru că, în mod surprinzător, o instituţie de stat a avut la bază o strategie. Şi privatul, şi statul, s-au pus la o masă şi au discutat de la firul ierbii ce au de făcut.

Cele mai multe materiale video şi apariţii în ziare au mizat pe imaginea în care cei patru de zero erau tăiaţi dând naştere leului greu. Au fost organizate dezbateri în marile oraşe, iar presa momentului a acordat un spaţiu generos denominării.

Mihaela Tudor, specialist în comunicare: Nu au mers pe o promovare agresivă tocmai pentru a nu speria publicul, oamenii când sunt bombardați au senzația că e ceva în neregulă.

Trecerea de la leul obişnuit la leul greu s-a dovedit însă greu de înţeles şi de acceptat. De aceea, milionul a supravieţuit fără probleme. Pe lângă ordinul de mărime impresionant, o altă explicaţie este ascunsă în subconştient, spun psihologii. Oamenii sunt atât de obişnuiţi cu o anume realitate încât refuză, involuntar, să o înlocuiască.

Anca Boalcă, psiholog: În primul rând vorbim despre automatisme, după ce am folosit o formula foarte mult timp, ea a intrat în limbajul colectiv şi este utilizată ca automatism.

Pe lângă un val de simpatie faţă de „milion”, denominarea a mai dat naştere unui fenomen, cel al RON-ului. După ce, timp de un an şi trei luni, preţurile au fost afişate în paralel, în ROL, moneda considerată veche, şi în RON, simbolizând valoarea denominată, ultima a fost adoptată drept monedă naţională.

Eliza Rogalski, specialist în comunicare: Am observat nu doar apropiaţi de-ai mei, prieteni, oameni obişnuiţi vorbesc despre RON, ci şi politicieni, uneori chiar jurnalişti vorbesc atunci când au emisiuni despre preţuri în RON. În momentul în care leul a devenit RON, nimeni nu le-a spus oamenilor că este un leu mai puternic, care o să ne ajute să construim nu doar un viitor luminos, ci şi un prezent mai bun pentru noi.

Oricum, este previzibil că „milionul” nu va rămâne veşnic în mintea şi reflexele de calcul ale românului. Are şanse de supravieţuire încă 30, poate 40 de ani, până la schimbul complet de generaţii. Timp în care ar putea fi înlocuit de moneda euro, spun cei mai optimişti dintre finanţişti.