Sari la conținut

Naționalizarea, marele jaf comunist. Emil Hurezeanu: „S-a ucis în felul acesta spiritul capitalist”

Ziua de 11 iunie 1948 a rămas în istorie drept vinerea neagră a burgheziei, sfârşitul capitalismului în România şi începutul dictaturii proletariatului.

Aproape 10.000 de fabrici, uzine, companii de asigurări, companii miniere sau de extracţie a petrolului, bănci şi companii de transport, au fost preluate în forţă de regimul comunist.

Proprietarilor acestor companii comuniștii le-au intentat procese şi, pe baza unor acuzaţii inventate, i-a aruncat pe toţi în închisori. Puţini au reuşit să supravieţuiască regimului penitenciar, iar cei care totuşi au reuşit n-au mai avut nici măcar casa la care să se întoarcă.

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a vorbit la Digi24 despre naționalizare. El a vorbit și despre o altă decizie a comuniștilor, care a precedat momentul naționalizării. Este vorba despre „un act devastator”, care s-a petrecut la 15 august 1947, când „au fost devalizate toate economisirile României, ale populației și ale întreprinderilor”.

România a rămas fără bani. Astfel că momentul de la 11 iunie 1948 a venit într-un fel care să marcheze trecerea la un nou sistem economic”, a arătat el.

Dezastruos a fost faptul că și-au închipuit cei care au făcut acel act că o întreprindere economică se conduce după ureche, că e de ajuns să iei pe cineva care se numește muncitor, chiar dacă e un muncitor excelent, și să-l pui în fruntea unei întreprinderi în care lucrează 1.000 sau 10.000 de oameni și să-i spui: iată, n-ai făcut niciodată asta, habar n-ai cum se conduce o întreprindere, ce e ăla management, ce e a aia economie, dar tu să scoți de aici profit. Așa ceva e imposibil, dar asta s-a întâmplat în toate întreprinderile românești”, spune Adrian Vasilescu.

Acesta a vorbit și despre naționalizarea Băncii Naționale.

Nu au avut curajul să facă cu Banca Națională ce au făcut cu întreprinderile, să pună la conducere oameni nepregătiți. Au așteptat până în 1952. Atunci, întreaga conducere a Băncii Naționale a fost dată jos. Oameni care aveau o experiență imensă în finanțe au fost trimiși să facă pe pontatorii în cooperative de la marginea Bucureștiului, iar la BNR au fost aduși oameni care habar n-aveau cum se conduce o bancă națională. Foarte repede s-a ajuns la haos monetar. Atunci fostul guvernator Aurel Vijoli a fost scos din închisoare și făcut ministru de Finanțe”, a povestit el.

Și jurnalistul Emil Hurezeanu a comentat momentul 11 iunie 1948. El a arătat că a fost vorba despre confiscarea și lichidarea proprietății private.

S-a ucis în felul acesta spiritul capitalist, să nu ne ferim să vorbim despre asta”, a spus el.

Colectivizarea a fost un proces complex. S-a colectivizat proprietatea privată, s-au colectivizat conștiințele, educația, mentalitatea, istoria. Colectivizarea a avut o dimensiune, pe lângă cea de distrugere, și de intoxicare, de schimbare a semnelor”, a spus jurnalistul.

Emil Hurezeanu a arătat că în nicio țară comunistă nu a existat prosperitate, dar în țări ca Polonia și Ungaria au existat oaze de de libertate.

Mizerie umilitoare a existat doar în România”, a spus el.