Sari la conținut

Curtea de Argeș, necropolă regală

Aflat la reşedinţa regală de la Sinaia, bătrânul rege Carol I l-a primit în audienţă, pe 27 septembrie 1914, pe premierul Ionel Brătianu. Martorii au relatat că monarhul şi-a petrecut ziua în mod obişnuit, doar seara s-a plâns că are ameţeli şi se simte rău.

Pe 28 septembrie, puţin înainte de ora 06:00, regina Elisabeta a dat alarma. În câteva minute vestea a ajuns la Bucureşti - Regele Carol a murit. A fost anunţat imediat premierul Brătianu. Principele Ferdinand, principesa Maria şi principele Carol, Ionel Brătianu şI câţiva dintre membrii guvernului au ajuns cu un tren special la Sinaia.

Mirela Palcu, reporter Digi24: „Imediat, autorităţile au decis suspendarea cursurilor şcolare şi a spectacolelor de teatru, închiderea cinematografelor şi oficierea serviciilor religioase pentru odihna sufletului celui dispărut în toate bisericile din ţară. Toţi ofiţerii au fost chemaţi la regimente, iar reprezentanţii legaţiilor străine la Bucureşti au transmis telegrame de condoleanţe.”

Conform Constituţiei din 1866, de la data morţii Regelui şi până la depunerea jurământului de către succesorul său la tron, puterile constituţionale au fost exercitate, în numele poporului român, de un consiliu de regenţă. Parlamentul a fost convocat pentru a doua zi, iar principele Ferdinand a depus jurământul de credinţă, devenind noul rege al României.

Luni, la doar două zile după deces, sicriul cu trupul Regelui Carol a fost depus în Sala Tronului de la Palatul Regal din Bucureşti, transformată în capelă.

Mădălina Iacob, reporter Digi24: „Aproape toate casele din Bucureşti au arborat drapelul îndoliat, iar locurile publice, piaţetele şi pieţele au fost decorate în doliu. La intrările în curtea Palatului Regal au fost ridicate două piramide acoperite cu crep negru pe care a fost inscripţionată emblema Casei Regale.”

Pe 2 octombrie 1914, cortegiul funerar a plecat spre Gara de Nord, iar de aici s-a format trenul mortuar spre Curtea de Argeş. La ceremonia din interiorul mănăstirii au asistat doar membrii familiei regale si reprezentanţii instituţiilor statului.

După moartea regelui Carol I, Regina Elisabeta a stat multă vreme la mănăstirea Curtea de Argeș. A încetat din viaţă în camera sa din Palatul Regal din Bucureşti, pe 18 februarie 1916, în urma unei duble pneumonii.

Mădălina Iacob, reporter Digi24: „Zeci de mii de bucureşteni au semnat în registrele de condoleanţe, coloane întregi de oameni au venit, timp de trei zile, să-şi prezinte omagiile în sala de ceremonii de la Palatul Regal, peste tot în ţară au fost arborate steaguri în bernă. Familia Regală a declarat doliu timp de trei luni. Regina Elisabeta a fost înmormântată în cripta regală a Mănăstirii Curtea de Argeș, alături de Carol I.”

Regele Ferdinand, întregitorul României, a murit în iunie 1927, tot la Castelul Peleş de la Sinaia.

Mirela Palcu, reporter Digi24: „Viitorul rege al României va fi Mihai. Tatăl acestuia, principele Carol, fusese exclus de la succesiunea tronului și din familia regală, şi şi-a luat numele de Carol Caraiman. Mihai avea doar 6 ani în 1927, la moartea bunicului său. Constituţia din 1923 cerea formarea unei regenţe, din care au făcut parte principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea si preşedintele Înaltei Curţi, Gheorghe Buzdugan. Regele copil şi membrii regenţei au depus jurământul în faţa Parlamentului pe 20 iulie 1927.”

A doua zi, sicriul cu trupul Regelui Ferdinand a fost adus, cu un tren mortuar, la Palatul Cotroceni, unde publicul a avut acces timp de două zile. Pe 24 iunie 1927, cortegiul funerar a ajuns la Mănăstirea Curtea de Argeş. Ferdinand a fost înmormântat în interiorul bisercii. Prezenţi au fost doar membrii familiei regale şI princiare, cei ai regenţei şi guvernului şi alte persoane oficiale.

Madalina Iacob, reporter Digi24: „După moartea lui Ferdinand și restauraţia din 1930, când Carol al II-lea a devenit rege alungându-şi propriul fiu de la tron, noul monarh a reușit îndepărtarea Reginei Maria din viața politică şi a obligat-o să trăiască, la reședințele sale de la Balcic și Bran.”

În ultimii doi ani de viață, bolnavă fiind, Regina Maria s-a tratat la diferite sanatorii din Europa. A revenit în țară în vara lui 1938 şi, în foarte scurt timp, pe 19 iulie, a murit la reședința sa de la Pelișor. Ceremoniile funerare au început la Castelul Peleş, apoi trupul a fost depus la Palatul Regal Cotroceni. Zeci de mii de oameni au venit în pelerinaj. În drumul spre Curtea de Argeş, cortegiul funebru a ajuns la Arcul de Triumf.

Mădălina Iacob, reporter Digi24: „Afetul de tun pe care era aşezat sicriul Mariei a trecut pe sub Arcul de Triumf, locul prin care cuplul regal intrase în Bucureşti, în urmă cu 30 de ani, în decembrie 1918, aducând vestea Marii Uniri. Regina Maria a cerut prin testament ca trupul să îi fie înhumat în biserica episcopală de la Curtea de Argeș, iar inima să fie păstrată într-o raclă la capela Stella Maris a reședinței din Balcic.”

Tot la Curtea de Argeş, separat, într-o criptă special amenajată în paraclisul mănăstirii, se află sicriul cu rămășițele Regelui Carol al II-lea, aduse în ţară în 2003, la 50 de ani după moartea sa.