Sari la conținut

Clădirile istorice şi centrele istorice nu sunt prioritate pentru primari

IAŞI:

Palatul Braunstein este una din cele două clădiri construite la sfârşitul secolului al XIX-lea care mai există în centrul Iaşiului. După naţionalizarea din 1948, încăperile palatului au fost transformate în apartamente sociale. Acum, clădirea este acoperită cu o pânză pe care se poate vedea cum a fost cândva monumentul.

De-a lungul timpului, Palatul Braunstein a fost hotel, bancă şi sediu pentru diverse partide politice. După 1989, clădirea a fost retrocedată, apoi răscumpărată de autorităţile locale contra sumei de 1,5 milioane de lei, de la moştenitorii proprietarului Adolf Braunstein. La parter, încă mai funcţionează o galerie de artă, chiar dacă, din 2010, de pe clădire au început să cadă bucăţi mari de tencuială.

Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al primăriei municipiului Iaşi: „În acest moment, imobilul este gol, nu este locuit. Soluţia fondurilor europene a fost cea mai la îndemână”.

Pentru ca Palatul Braunstein să fie salvat este nevoie de cel puţin cinci milioane de euro.

CONSTANŢA:

Cazinoul din Constanţa are aproape 106 ani. În timpul Primului Război Mondial, clădirea a fost transformată în spital de campanie. Pe vreme de pace, cazinoul a atras lumea bună din Europa, care venea pe litoralul românesc pentru mare, soare şi jocuri de noroc. În 1987 a fost făcută însă ultima investiţie.

În2004, după ce o bucată de tavan a căzut chiar în timpul unei şedinţe a consiliului local, aleşii au decis că trebuie abandonată clădirea. Primăria n-a scos din buzunar un leu pentru lucrări de întreţinere.

Grandioasa construcţie art nouveau a fost pasată de la municipalitate la Ministerul Turismului şi invers. În 2007, Cazinoul a fost concesionat unei firme care însă nu a făcut investiţiile plănuite. După alţi şapte ani, cazinoul a fost preluat de Compania Naţională de Investiţii. Licitaţiile organizate pentru refacerea clădirii au fost contestate mereu de firmele care au pierdut. Procedura a fost reluată abia în luna mai a acestui an.

Liviu Tramudana, purtător de cuvânt al Primăriei Constanţa: „Iar au fost nişte contestaţii. în momentul de faţă, totul este blocat”.

În 1910, construcţia cazinoului, inaugurat atunci de regele Ferdinand, a costat un milion de lei, iar refacerea este evaluată la 32 de milioane de lei.

CLUJ:

Abia după ce bucăţi din faţade au căzut şi ministrul culturii a pus piciorul în prag, municipalitatea din Cluj-Napoca a găsit o soluţie ca să-i oblige pe proprietari să-şi repare faţadele - dacă nu fac asta, vor plăti un impozit de cinci ori mai mare pe clădiri.

Oana Buzatu, purtător de cuvânt Primăria Cluj-Napoca: „În fiecare an fiscal această reabilitare trebuie să înceapă până cel târziu pe 30 noiembrie astfel încât pentru anul următor fiscal să evite supraimpozitarea cu 500%”

Arhitecţii spun că doar în centrul istoric al oraşului au fost identificate 558 de clădiri în diverse stări de degradare.

CRAIOVA:

Reabilitarea centrului istoric al Craiovei a însemnat doar zugrăvirea faţadelor, fără să se fi intervenit pentru consolidarea clădirilor. Proiectul de modernizare, în valoare de aproape 17 milioane de euro, prevedea o zonă pietonală cu străzi pavate cu granit, mobilier stradal cu design de epocă, felinare, fântâni şi statui.

De imobilele monumente istorice s-au ocupat proprietarii, care au fost somaţi de municipalitate să reabiliteze faţadele clădirilor vechi.

Radu Ionescu, preşedinte al Uniunii Arhitecţilor Oltenia: „Casele astea sunt case bătrâne, dar se pare că aşa cum bănuim că ar exista un pericol, avem şi bănuiala că au fost bine făcute”.

BUCUREŞTI:

Dezastrul de la Colectiv aproape că a golit centrul vechi al Bucureştiului. Comercianţii au fost obligaţi să ia măsuri pentru siguranţa clienţilor. Unii au investit bani în reabilitări, alţii şi-au închis afacerile care funcţionau în clădiri încadrate în prima clasă de risc seismic.

Octav Dura - preşedintele Asociaţiei Investitorilor din Centrul Vechi: „În Centrul Vechi sunt undeva în jurul a 200 de locaţii de food şi înseamnă că undeva la 20-30 de afaceri au încetat”.

Un milion de turişti trec anual prin Bucureşti şi cheltuiesc aici aproape 150 de milioane de euro. Centrul Vechi este cel mai vizitat loc din Capitală.