RAPORT DE ȚARĂ. Autoritățile din Giurgiu au în plan o bază nautică
„Giurgiu este un judeţ sărac, preponderent agrar, cu foarte puţine oraşe, cel mai mare este Giurgiu, oraşul reşedinţă de judeţ. Are şi calităţi şi puncte tari, dar şi puncte slabe. Ca oraş, ca judeţ riveran Dunării, preponderenţa se află în partea agricolă. Este un oraş situat la 50 de km de Bucureşti, ceea ce poate să fie şi un avantaj şi un dezavantaj. Este oraşul care are singurul pod peste Dunăre şi oraşul care face legătura cu Orientul”, a spus primarul Nicolae Barbu.
„Ca puncte slabe, mă pot referi la slaba ocupare a forţei de muncă. Giurgiu a fost industrializat forţat. După 1970, s-a dorit o industrializare forţată, fără să se ţină cont de specificul şI tradiţia acestor locuri. După 1990, când s-a intrat în economia de piaţă, foarte multe unităţi industraile nu au mai rezistat, ceea ce a condus la foarte mult șomaj la vremea respectivă. Nu numai şomaj, ci şi o pensionare înainte de termen, tocmai pentru a scăpa de problemele sociale. Giurgiu, în acest moment, are doi pensionari la o persoană activă”, a explicat el.
„Avem o euroregiune Giurgiu-Ruse în care am construit un master plan al acestei euroregiuni cu direcţii de dezvoltare, cu strategii de dezvoltare comună. La acest nivel, relaţiile municipiului Giurgiu se îndreaptă către colaborarea cu oraşul vecin, Ruse”, a subliniat primarul.
„În acest moment, nevoia oraşului ar fi pe dezvoltare urbană şi turism. S-a demarat un proiect împreună cu celelalte oraşe din judeţ, un proiect de reabilitare a reţelei de canalizare şi apă, un proiect european în valoare de 61 de milioane de euro pe post mediu. În acest moment suntem în fază finală, s-au definitivat toate lucrările de investiţie, urmând doar faza următoare de recepţie a lucrărilor”, a explicat Nicolae Barbu. „Cea mai mare problemă a minicipiului Giurgiu o reprezintă străzile. Sunt aproape 28 de străzi la nivel de pământ în oraş, încă mai avem străzi pietruite. Străzile care tot mai aveau o reabilitare urbană, adică aveau asfalt, aveau trotuare, în urma acestor proiecte mari de canalizare, apă, gaze nu mai sunt atât de bune”.
„Un alt plan important este planul de dezvoltare urbană. Aici ma refer la dezvoltarea tuturor ramurilor. Nu mă refer strict la drumuri, mă refer şi la partea de parcuri, partea de petrecere a timpului liber, eficienţa energetică, proiecte pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ”, a subliniat primarul.
Încurajarea sporturilor nautice și a turismului
„Giurgiu are o poziţie geo-strategică foarte importantă. Nu numai Dunărea este importantă pentru Giurgiu, ci şi Canalul Sf Gheorghe ca posibilitate de dezvoltare a acestor activităţi recreative. Suntem în discuţii cu Federaţia română de sporturi nautice. Dorim să implementăm un proiect transfrontalier România-Bulgaria, vrem să avem o bază nautică la Giurgiu. Aici a fost primul club nautic înfiinţat, deci Giurgiu are o tradiţie în acest domeniu, fiind şi riveran Dunării. Dorim un port de agrement, un port de mărfuri, dorim să dezvoltăm pe acest canal, dar în partea sudică, o zonă de agrement cu plajă, cu ambarcaţiuni de mici dimensiuni”, a declarat Nicolae Barbu.
„Giurgiu este un oraş sărac şi automat, prin desfiinţarea industriei, foarte mulţi oameni au ajuns la un anumit nivel de sărăcie. M-am confruntat cu foarte multe probleme sociale, cu foarte multe probleme medicale. Cel puţin în ultimele cinci luni, ajutoarele medicale sau de sprijin ale primăriei au fost în jur de 250.000 de lei pentru persoane aflate în dificultate. Giurgiu a dat acea subvenţie, a dublat subvenţia minimă. Iarna trecută am oferit 20 % subvenţie pentru încălzire tuturor locuitorilor”, a subliniat primarul.
„Dorinţa mea şi a preşedintelui consiliului e de a ne duce către regiunea Bucureşti. Eu zic că în relaţia cu Bucureştiul şi cu Ilfov, avantajele ar fi reciproce. Bucureştiul ar avea port la Dunăre şi posibiliatea de dezvoltare economică prin portul de la Giurgiu. Ar fi mult mai uşor să se înfiinţeze zona metropolitană Bucureşti spre Giurgiu, avantajele ar fi mai mari ca dezavantajele”, a spus Nicolae Barbu.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
