Sari la conținut

ROMÂNIA CU ÎNCETINITORUL. Codaşii Europei: doar 3,2 centimetri de autostradă pe cap de locuitor

Începem comparaţiile cu Bulgaria. Aparent, diferenţele nu ar fi chiar atât de mari: şi la ei durează mult, şi la ei oamenii cred uneori că autotrăzile sunt prea scumpe. Dar apar repede diferenţele. Bulgaria, o ţară de două ori mai mică decât România, are un număr aproape similar de kilomtri de autostradă: în România sunt doar cu 40 mai mulţi.

Adică 605 kilometri. Pe alţi 80 de kilometri de şosea de mare viteză se lucrează de zor pentru a fi gata anul acesta.

Liulin este cea mai scurtă şi cea mai scumpă autostradă a vecinilor de la sud de Dunăre. Are doar 19 kilometri, aşa că poate fi străbătută lejer în 8-9 minute. A fost construită însă în patru ani la un cost de 9 milioane de euro pe kilometru. Enorm, spun bulgarii obişnuiţi să nu plătească mai mult de 5 milioane de euro pe kilometru. Este echivalentul bulgăresc al autostrăzii Bechtel din România.

Finalizată este şi autostrada Tracia, a cărei construcţie a început în perioada comunistă.

Această autostradă leagă Sofia de Burgas. Are 360 de kilometri. De 40 de ani au avut nevoie bulgarii ca s-o construiască. Ultima bucată a fost inaugurată anul trecut.

Nici în Bulgaria lucrările nu se termină la timp. De multe ori, spun constructorii, siturile arheologice îi ţin pe loc. 16 astfel de situri au descoperit cei care lucreaza la continuarea autostrazii de la Sofia spre granița cu Grecia.

„Adevărul este că satul datează încă din neolitic, cu 6.000 de ani înaintea erei noastre. Este prima oară când este făcută o astfel de descoperire în Europa de Sud. Se întinde pe un hectar”, spune arheologul Vasili Nikov.

Întrebat când va termina de construit cei 37 de kilometri dintre Dupnitca şi Blagoevgrad, constructorul nu are un răspuns clar. Poate vara viitoare, aşa cum scrie în contract, sau poate la finalul anului viitor.

Avem două tuneluri. Nu sunt chiar mari. Unul are 380 de metri, iar acesta are 350 de metri. Am început să lucrăm la acesta acum 3 luni şi dacă totul merge bine în 3 luni va fi gata”, spune Yana Bodurova, reprezentant al companiei de construcţii.

Un lucru e clar: în Bulgaria lucrările sunt cu mult mai ieftine. În România, statul dă de aproape trei ori mai mulţi bani pe autostrăzi decât o face statul bulgar. Scrie negru pe alb într-un raport de la Consiliul Concurenţei de anul trecut.

Drumarii români tărăgănează lucrările și majorează prin acte adiţionale costurile convenite iniţial. Spre exemplu, între iunie 2010 și iunie 2011, Compania de Autostrăzi a încheiat 96 de contracte. Cele mai multe au fost modificate prin peste 200 acte adiționale. În unul din patru cazuri, acest lucru a însemnat scumpiri.

Bulgarii au învăţat mai bine şi ce înseamnă banii europeni. Vor să ajungă la 75% grad de absorbţie a fondurilor europene pentru infrastructură. La Bucureşti, abia s-au luat 34% din banii europeni, iar autorităţile spun că am putea pierde aproape 3 miliarde de euro.

„Din punct de vedere al riscului de decomitere pe anul acesta, suma este de peste 690 de milioane de euro. Deci anul acesta trebuie absorbită, pentru a nu o pierde. Greul este în anul 2015, când absorbţia trebuie să fie de peste două miliarde de euro”, spune Cătălin Costache, director în Ministerul Transporturilor.

În Ungaria, construcția de autostrăzi a început în 1960. O jumătate de secol mai târziu, țara se laudă cu 1.470 de kilometri de şosea rapidă.

Întârzieri în finalizarea unor şosele au avut şi ei. De exemplu, cei aproape 32 de kilometri de autostradă între Mako şi Szeged au fost gata cu o întârziere de aproape 2 ani. Reprezentanţii companiei de infrastructură de la Budapesta dau vina pe criza economică şi pe vreme.

Se poate spune că acea construcţie a fost influenţată de criza economică care a adus firmele de construcţii din Ungaria într-o situaţie dificilă, în plus trebuie să spunem că în 2010 a fost o perioadă ploioasă care se întâmplă odată la 100 de ani, aceasta a îngreunat mult munca din teren şi din cauza asta constructorul a cerut prelungirea termenului de finalizare”, spune Daniel Loppert, director de comunicare de la compania de infrastructură ungară.

Chiar și așa, autostrada are telefoane de urgenţă şi spaţii de servicii dotate, ceea ce nu se poate spune despre toate autostrăzile din România.

De exemplu, deşi au trecut 2 ani şi jumătate de când a fost deschisă, autostrada Arad-Timișoara nu are nici acum telefoane de urgenţă, iar în spaţiile de servicii nu găseşti nici măcar o toaletă.

Chiar dacă stă mai bine decât România la numărul de kilometri de autostradă construiţi, Ungaria nu se oprește din asfaltat. Are şantiere deschise pentru realizarea a încă 150 de kilometri de autostradă. Se munceşte inclusiv la şoseaua care va lega Ungaria de graniţa cu România, chiar dacă şi aici sunt întârzieri de aproape 6 luni.

Legătura cu sârbii s-a făcut mai rapid. Serbia, o ţară măcinată de războaie şi în afara Uniunii Europene, stă mai bine decât România la capitolul autostrăzi. Şoferii de acolo circula pe 667 de kilometri de şosea rapidă. Se pot mândri şi cu altă performaţă pe care România o va atinge abia peste câțiva ani: au o autostradă care taie ţara de la nord la sud.

La fel și în ceea ce privește taxarea pentru utilizarea autostrăzilor. Pe autobanda care legă orașele Belgrad și Nis este amplasat deja un modern sistem de taxare. Șoferii care doresc să treacă pe aici trebuie să oprească, să achite taxa de 6 euro și apoi pot să își continue drumul.

Cu cât mergem mai spre Vest, cu atât numărul de kilometri de autostradă creşte. Germania are peste 12.600 de km de şosea rapidă, Franţa aproape 11.000, iar Italia peste 6.600. Campioni absoluţi sunt, însă, spanioli. Au proiecte bine făcute, ştiu exact ce trebuie construit, iar licitaţiile sunt transparente.

Deși Spania deţinea încă din 2012 supremaţia la nivel european în privinţa numărului de kilometri de autostradă, iar criza economică a afectat profund această ţară, totuşi, spaniolii nu s-au oprit din construit autostrăzi. Nu mai puţin de 2.000 de kilometri de autostradă au adăugat la această vastă reţea în ultimii 2 ani.

Portughezii s-au apucat şi ei serios să construiască autostrăzii după anii 90. Aşa au ajuns de la 316 kilometri de şosea de mare viteză la aproape 3.000. Mult pentru o ţară ca Portugalia. O recunosc şi autorităţile de la Lisabona, mai ales că văd cum şoferii le ocolesc ca să nu plătească taxele.