Sari la conținut

SMALL ACADEMY, o altfel de educație pentru copii. Pentru ce meserii îi pregătim?

România de mâine, cea care aşteptăm să fie dezvoltată, aparţine copiilor, iar de educaţia lor depinde cât de mult vor progresa. Sistemul public de învăţământ are carenţe mari, însă sunt antreprenori care, prin efortul lor vor să acopere măcar o parte din goluri.

Doi tineri din Bucureşti au pus bazele unui start-up educaţial cu mare potenţial. Proiectul lor se numeşte Small Academy şi îşi propun să facă o iniţiere în tehnologie de la cele mai fragede vârste. Sistemul de predare este interactiv, iar copii învaţă robotică şi automatizare. Îi cunoaștem într-un nou material din campania Digi24 „România Fast Forward”:


Reporterul Digi24 Sergiu Voicu stă de vorbă cu câțiva dintre micii cursanți:

- Ce folosim noi de obicei?

- Bateria, cablu, input, output şi puterea.

- Şi puterea ce este?

- Piesa de început.

- Și fără aia nu merge roboţelul?

- Nu merge circuitul, nu.

- Şi butonul ce face?

- Ajută energia să treacă.

- Ce ştie să facă un roboţel din ăsta?

- Să meargă și să se învârtească, să fugă...

- Care este motorul?

- Ăsta!

- Și ce ştie să facă? Învârte roţile şi robotul merge.

- Asta ai învăţat tu aici, la şcoală?

- Nu, asta ştiu eu, că sunt deşteaptă!

Suntem la un curs de robotică și tehnologie ținut de școala Small Academy. De la prichindei de 4 ani, pâna la adolescenți de 14, toți se pregatesc pentru lumea actuală, cea a tehnologiei.

„Încercăm să luăm elemente din ştiinţe, tehnolgie, artă, matematică şi le transpun în proiecte destul de simple pentru ei, astfel încât să înţeleagă concepte mult mai avansate”, explică profesoara Georgiana Vlăsceanu.

Familia Țărmure încearcă să schimbe educația

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Suntem la Muzeul Naţional Tehnic. Voi aici ţineti cursuri de vară şi am văzut că aveţi foarte, foarte mulţi copii. Ce vor ei să înveţe diferit faţă de ce se face la şcoală? Sau ce vor părinţii să-i înveţe pe cei mici?

Maria Țărmure, antreprenor: Aici fac proiecte, invenții, lucrează cu tehnologii de ultimă generație, lucrează cu circuite electronice, lucrează cu roboți, învață să programeze. Niște discipline, să le numesc, care nu se fac în școală și care sunt extrem de bine ancorate în vremurile pe care le trăim.

Sorin Țărmure, antreprenor: Ştiu că sună ciudat asta, dar cumva rolul nostru aici este unul destul de ciudat, noi trebuie să-i învăţăm pe copii skill-uri pe care să le folosească într-o meserie care nu ştim cum va arăta şi care va fi descrierea postului.

Până în 2020, se preconizează că vor disparea 5 milioane de job-uri din cauza automatizarii, dar vor aparea alte milioane de oportunitați de pe urma dezvoltării tehnologiilor. Părinții conștienți de schimbări încearcă să își obișnuiască de mici copiii cu ce va veni.

Sergiu Voicu: Care este cea mai mare provocare pentru oamenii pe care îi aduceţi în echipa voastră? Ce-i întrebaţi prima oară?

Maria Țărmure: Dacă pot schimba lumea. (Dacă spun nu?) Nu mergem mai departe. Pentru că este un mindset pe care al ai și dacă poți face asta, poți face foarte multe.

Un principiu pe care, însă, Adrian îl are. Adrian Covaci este unul dintre profesorii de la Small Academy.

- Salut, Adi. Spune-ne care este experienţa ta, cum ai ajuns aici?

- Eu am plecat acum cinci ani din Iași, am fost olimpic național la chimie și m-am mutat în București ca sa fac chimie.

- Experiența ca profesor când a început?

- Aș zice că de fapt a fost mereu acolo. Tot timpul le explicam colegilor ceva și încercam să îi fac să înțeleagă. (...) Nu o să mă apuc să îi predau ecuaţia intensităţii curenţilor într-un tranzistor. Dar cu analogiile potrivite îi poţi învăţa orice. Mai exact şcoala vrea să predea ceva simplu într-un mod complicat.

„Toată lumea poate să facă roboți. Toată lumea poate să faca ce vrea, dacă vrea. Jos cu prejudecățile!” spune Eliza Lungu, unul dintre elevi.

Proiectul Small Academy a pornit în 2015. Un contabil cu pasiune pentru domeniul IT și o specialistă în domeniul comunicării s-au gândit să pornească un proiect care ar putea să aducă un plus de educație.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Atunci când vorbim de idei interesante în afaceri ne gândim ce-au făcut oamenii ăia înainte, cu ce s-au ocupat, dacă a avut vreo legătura viața lor de dinainte de a se apuca de business cu ce fac acum. Voi ce ați facut înainte?

Maria: Eu am terminat jurnalism și m-am specializat în publicitate, sunt filolog la bază.

Sergiu Voicu:  Și legătura cu copiii?

Maria:  Legatura cu copiii vine dintr-o experientă pe care am avut-o în timpul facultății, când am avut al doilea meu job, job oficial, când am lucrat cu copiii, a fost o șansă care mi s-a oferit și am zis ok, hai să încerc și am predat limbi străine. Eu am lucrat cu copiii, am predat engleza și germana.

Sorin: Cumva dintr-a șasea, când am avut primul calculator, am început eu să fiu pasionat de tot ce înseamnă tehnologie, programare și tot ce ținea de lumea aia a calculatoarelor.

Sergiu Voicu:  Dar tu ai facut Finanțe-Bănci. N-avea nicio legătură. De ce te-ai apucat de finanțe-bănci dacă te-ai gândit totuși că poate ai putea să faci ceva pe partea asta de tehnologie, de IT?

Sorin: Pentru ca pe vremea aia mama a decis că cel mai bine este să faci finanțe-bănci, că ăsta e viitorul....

Viitorul e diferit, atât pentru contabilul Sorin, cât și pentru comunicatorul Mya. Sorin a început să predea informatica, iar Mya a ales calea străinătății.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Ai devenit o persoană de vânzari foarte bună în Statele Unite. De ce n-ai ramas acolo? Mulți tineri de vârsta noastră poate și-ar dori să ajungă să lucreze undeva în străinătate pe foarte mulți bani. Te-ai întors în România. De ce?

Maria: M-am întors în România pentru că voiam să termin facultatea, în primul rând, și pentru că mi se părea o provocare puțin cam mare la vârsta respectivă. Voiam să revin în State după ce am mai crescut și după ce am terminat facultatea și, până să-l întâlnesc pe Sorin, eram obsedată de ideea de a ma întoarce în State. Toată lumea care mă cunoștea și știa că am fost în State știa că eu mi-am pus ca obiectiv să revin acolo. Mă rog, am mai crescut între timp și mi-am dat seama că nu e nevoie să pleci sau să mergi în altă parte ca sa fii fericit cu adevărat și să poți face ceea ce-ți dorești acolo unde ești.

Dar ideea unei școli cu o programă ce nu mai exista în România nu a venit ușor. Inițial, tinerii au vrut să facă o aplicație educativă pentru copiii care stau mult pe tabletă. Apoi au realizat că pentru a-i învăța pe cei mici despre tehnologie și roboți cele mai eficiente sunt cursurile.

„De exemplu, au făcut o catapultă prin care își proiectau niște mingiuțe. Un alt exemplu: am făcut un miniproiector. Am făcut sonerii, au văzut cum funcționează. Am lucrat chiar și pe zona de proiectare”, spune Georgiana Vlăsceanu, profesor la Small Academy.

- Ce ai învăţat tu aici?

- Am învăţat aici să respectăm nişte reguli, spune o puștoaică.

- Și care sunt acele reguli?

- Să nu alergăm, să nu ţipăm, să nu ne suim, să nu ne căţărăm şi să nu ne lovim.

- Şi cu circuitele şi roboţeii?

- Sunt foarte importante: să nu le stricăm.

În plus, copiii practică în cadrul Small Academy și sporturi, care sa le țină nu doar mintea antrenată, dar și tonusul crescut.

„Și anul trecut a fost foarte frumos şi chiar mi-a plăcut”, spune o elevă.

„Este frumos, mi-am făcut mulți prieteni. Și este ceva nou să fac robotică”, întărește o alta.

Sergiu Voicu: Aveţi echipe cu copii de 5 ani, cum reuşiţi să aduceţi tehnologia pentru ei şi să şi înţeleagă?

Maria: Putem să ne jucăm cu nişte circuite electronice şi să aprindem un bec sau să ne jucăm cu nişte module bluetooth sau wireless. Este interesant, este tehnologie. Dar şi mai interesant este să avem o poveste în spate. Să creem nişte poveşti.

Fiecare curs costă 60 de lei și durează între 90 de minute și 2 ore, în funcție de vârsta copiilor.

Sorin:  De la 15 copii am ajuns la sfârşitul anului şcolar să avem 60 care veneau săptămânal la cursurile noastre.

Sergiu Voicu: Și acum la câți ați ajuns?

Maria:  La 250 școala de vară și la cursurile care au început în septembrie și s-au încheiat în iulie, 200 de copii.

Sergiu Voicu:  De la 15 copii la 250 într-un singur an?

Maria: Da. Este o creștere mai rapidă decât ne așteptam noi, pentru că este nevoie în piață. Și ne dăm seama, pe măsură ce creștem, că părinții își doresc foarte mult genul ăsta de cursuri și le dezvoltă niște abilitați practice la copii.

Sergiu Voicu: Ești absolvent de Finanțe-Bănci, cum arată afacerea ta, afacerea voastră, în cifre?

Sorin: Suntem ok, avem acel profit care să ne facă să mergem mai departe. Investiția inițială a fost cam de 20 de mii de euro.

Sergiu Voicu: Și pe parcurs cât ați mai investit?

Sorin: Cel puțin încă pe atât, încă vreo 30 de mii.

Cei doi tineri antreprenori vor mai mult decât o afacere, vor să accelereze educația din România prin introducerea lecțiilor de tehnologie a informației ca materie opțională în cât mai multe grădinițe, școli și licee.

Iar în final, reporterul Sergiu Vociu devine el însuși profesor de televiziune pentru copiii curioși de la Small Academy:

- Aici ce este?

- Aici ne auzim! E tot un circuit, un circuit de sunet. Aici e microfonul, ăsta este cablu și în spate am un dispozitiv care duce sunetul acolo, la cameră, ca sa ne auzim...