Sari la conținut

ROMÂNIA FURATĂ. Dosarul Siutghiol. Cine „a prăbuşit” elicopterul SMURD

Ianuarie 2015. Pe lacul Siutghiol, din Constanţa, este o linişte mormântală. Doar câteva lumânări, pe jumătate arse, mai aduc aminte de drama unor oameni care, într-o fracţiune de secundă, s-au transformat din salvatori în victime.

Elicopterul medical A348 era ultima aeronavă sosită în flota Serviciului Mobil de Urgenţe, Reanimare şi Descarcerare. Pe scurt, elicopterul SMURD Constanţa.

Povestea aeronavei începe în mai 2011. Consiliul Judeţean Constanţa aprobă Acordul de Parteneriat pentru Derularea Proiectului „Instrumente pentru salvarea vieților noastre”, parte a unui program european de cooperare transfrontalieră între România şi Bulgaria. Proiectul implică şapte judeţe şi nouă districte de la sud de Dunăre. Printre obiective este și salvarea vieţilor omeneşti.

Pentru regiunea dintre Constanţa şi districtul bulgăresc Dobrich însemna şi achiziţia mai multor echipamente de intervenţie în cazuri speciale, în valoare de şase milioane de euro. Printre ele, un elicopter medical care trebuia folosit în „situații deosebite generate de calamităţi şi dezastre naturale”. 85% din bani vin de la Uniunea Europeană. Restul, de la bugetele judeţului Constanţa şi districtului bulgăresc.

În noiembrie 2012, Consiliul Judeţean Constanţa, în calitate de lider al proiectului, comandă companiei Eurocopter Romania S.A. fabricarea aeronavei şi plătește patru milioane de euro.

În februarie 2013, consiliul organizează licitaţia pentru serviciile de operare şi întreţinere ale elicopterului. Consiliul este dispus să plătească 850.000 de euro pe o perioadă de cinci ani.

Pe 29 martie 2013, contractul este câştigat de singurul participant la licitaţie, Regional Air Services SRL, pentru 793.000 de euro.

Societatea administrează din 1999 Aerodromul Tuzla.

„Contravaloarea serviciilor pe care le ofeream noi, cumulate, era undeva de 12-13 mii de euro pe lună”, spune Adrian Vasilache, directorul Aerodromului Tuzla.

Acţionarii Regional Air Services sunt directorul aerodromului Tuzla, Adrian Vasilache, şi societatea Regional Air Suport, controlată de Dorin Ivaşcu. Numele lui a fost vehiculat în scandalul „Ţigareta II”. El deţine, printr-o altă societate la care este acţionar - Romanian Airport Services SRL, monopolul pentru manevrarea bagajelor pe toate aeroporturile din România.

Numele Dorin Ivaşcu mai apare într-un scandal: cel legat de un proiect de ordonanţă ajuns pe masa Guvernului Ponta, prin care cerea transformarea Aerodromului Tuzla într-unul internaţional şi deschiderea unui punct de frontieră în incintă. Proiectul de ordonanţă a fost retras de pe agenda Executivului, în urma suspiciunilor că deschiderea unei vămi la Tuzla ar afecta aderarea la Tratatul Schengen.

În contractul de atribuire, Regional Air Services se angajează să presteze misiuni de urgenţă care să însumeze 20 de ore de zbor lunar. Factura cuprinde zbor, mentenanţă şi antrenament. În cazul în care nu existau zborurile urgente, banii erau cheltuiţi numai pentru mentenanţă şi pentru cinci ore de zbor tehnic şi de antrenament pentru piloţii aerodromului în fiecare lună.

Elicopterul ajunge în hangarul de la Tuzla în aceeași zi cu atribuirea contractului. Tot atunci încep demersurile pentru integrarea lui în serviciul naţional de urgenţă 112, singurul care poate, potrivit legii, să dea alarma în situaţii grave. Consiliul Judeţean punea la dispoziţie elicopterul, iar Ministerul Sănătăţii urma să delege medici şi asistenţi de la Spitalul Judeţean Constanţa pentru a completa echipajul.

Integrarea în sistem nu s-a realizat însă.

„A fost refuzată, pot să zic cumva dintr-un soi de rea voință. Erau medici din cadrul UPU care sunt prinși în sistemul organizat de domnul Arafat, în SMURD. Problema este o reticență clară a sistemului, a SMURD, de a coopta orice alt operator capabil să facă acest gen de misiuni”, spune Adrian Vasilache.

Fără un echipaj medical, elicopterul nu poate face misiuni de salvare. Cu toate acestea, aeronava zboară în continuare pe banii Consiliului Judeţean şi încalcă regulile programului european pe banii căruia fusese cumpărat aparatul de zbor şi care prevedea clar misiuni de salvare.

„Cu excepția câtorva misiuni solicitate de proprietarul elicopterului, respectiv Consiliul Județean, am zburat exclusiv zboruri de antrenament pentru echipaje”, spune directorul Aeroportului Tuzla.

Una dintre misiunile speciale a fost comandată de vicepreședintele Consiliului Judeţean Constanţa, Cristian Darie. În februarie 2014, pe fondul ninsorilor abundente, a inspectat perdelele forestiere din judeţ.

Vizita de lucru are loc la o lună după ce preşedintele consiliului, Nicuşor Constantinescu, este pus sub acuzare într-un dosar în care ar fi dispus plăţi nelegale de peste cinci milioane de euro pentru realizarea perdelelor forestiere şi de reabilitare a terenurilor degradate din judeţ.

Elicopterul rămâne la aerodromul Tuzla până în septembrie 2014, când contractul este anulat de Consiliul Judeţean. Decizia coincide cu perioada în care şeful instituției, Nicuşor Constantinescu, este dat în urmărire generală prin Interpol pentru un alt dosar în care este acuzat că ar fi împiedicat efectuarea unor controale ale Curţii de Conturi.

„A ajuns la SMURD că... a ajuns la SMURD. Nu vreau să comentez! Am făcut un protocol prin care l-am predat la SMURD pentru a-l utiliza. Protocolul ăsta trebuia să vină la un moment dat cu un aviz de la Autoritatea de Management de la Ministerul Dezvoltării... Vă salut cu respect!”, spus Cristian Darie, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa.

Până la momentul rezilierii contractului cu Regional Air Services SRL, Consiliul Județean Constanța a plătit peste 220.000 de euro, dar nu făcuse nicio misiune medicală, într-un an şi jumătate.

„Am sperat că acest proiect va funcționa și că vom fi în stare să participăm la crearea unui sistem viabil și performant”, spune directorul Aerodromului Tuzla.

Pe 6 noiembrie 2014, elicopterul este integrat în sistemul militar, la un an şi şase luni după ce a fost cumpărat de Consiliul Judeţean. Aeronava îşi schimbă titularul, contrar unor directive ale Uniunii Europene privind fondurile structurale. Potrivit reglementărilor, transferul de proprietate trebuie făcut în acest caz cu avizul Autorității de Management din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Biroul de presă al instituţiei a trasmis Digi24 că transferul s-a făcut în baza unui contract de comodat între consiliu şi SMURD, fără să precizeze însă dacă a existat sau nu un aviz în acest sens.

„Are o destinație specială! Această destinație, din păcate a fost schimbată cât eu am fost în Statele Unite ale Americii. De domnul Arafat, care l-a preluat, i-a schimbat destinația contractului. I-am spus: domnu' secretar de stat, dacă vrei, semnează dumneata pe contract, anulează-l, semnează-l, răspunde în fața lumii, ia aprobare de la Uniunea Europeană și eu ți-l dau”, spunea Nicușor Constantinescu.

Specialiştii în fonduri europene spun că transferul încalcă normele europene.

„Nu este doar cazul programului de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria. În toate cazurile, tot ceea ce se achiziționează prin proiectele europene trebuie să fie păstrate minimum trei ani”, spune Dragoș Jaliu, specialist în fonduri structurale.

La data predării, aparatul avea 153 de ore de zbor și executase 600 de decolări și aterizari. Conform protocoalelor, aparatul de zbor intră sub autoritatea Inspectoratului General pentru Situații de Urgenţă şi urmează să fie operat în regim mixt: echipajul medical este asigurat de Ministerul Sănătăţii, iar piloții sunt alocaţi din dispozitivul Ministerului Apărării Naţionale.

Elicopterul devine astfel a opta aeronavă din flota SMURD şi intră în serviciu începând cu luna noiembrie. Potrivit reglementărilor Agenţiei Europene pentru Siguranţa Aviatică, misiunile aeromedicale trebuie să aibă exclusiv caracter civil.

„Este o operațiune categoric definită în reglementările europene și internaționale operațiune civilă, nu militară, cu standarde foarte exacte și destul de pretențioase în zona asta, privind acest gen de misiuni. Ideea este creșterea gradului de siguranță pentru acest gen de operațiuni, de fapt de aici pleacă totul”, spune Adrian Vasilache.

În după-amiaza zilei de 15 decembrie, o ţară întreagă afla, de la televizor, despre prăbuşirea unui elicopter SMURD.

La ora 16 și 11 minute, un martor ocular anunţă printr-un apel la 112 prăbuşirea aparatului de zbor în Lacul Siutghiol, din staţiunea Mamaia.

Elicopterul abia încheiase o misiune. Venise de la Tulcea şi tocmai lăsase un pacient cu embolie pulmonară la Spitalul Judeţean Constanţa. Ulterior, aparatul de zbor s-a îndreptat către aeroportul Mihail Kogălniceanu pentru alimentare.

Potrivit unui comunicat remis de ROMATSA, decolarea de la Kogălniceanu către aerodromul militar Tuzla are loc la ora 16 şi 7 minute. Conform procedurilor, în cazul zborurilor sub altitudinea de 3000 de metri, următorul apel de raportare urma să fie făcut la 16.20, din localitatea Agigea.

ROMATSA susţine că elicopterul se prăbuşeste la ora 16 şi 16 minute în Lacul Siutghiol, în drum spre aerodromul militar Tuzla, cu cinci minute mai târziu decât ceea ce susţin martorii.

O amplă operaţiune de salvare este demarată în minutele şi orele care urmează apelului la 112. Sunt angrenate aproape 300 de persoane din peste 10 instituţii ale statului.

Cu toate acestea, echipajul sfârşeşte în apele aproape îngheţate ale lacului, deşi doi membri ar fi supravieţuit impactului cu apa. O înregistrare făcută la scurt timp de la prăbuşire surprinde strigăte de ajutor şi eforturile primelor echipe de intervenţie ajunse la faţa locului. Informațiile din semnătura fișierului arată că înregistrarea a fost realizată, pe 15 decembrie 2014, la ora 16 şi 18 minute. Cu şapte minute mai târziu de la prăbuşire, potrivit martorilor, şi cu două minute mai târziu de la momentul dispariţiei de pe radar, raportat de ROMATSA. De altfel, odată oprită o înregistrare audio-video, indiferent de dispozitiv sau mediul de stocare, data şi ora sunt singurele informaţii din structura unui fişier care rămân neschimbate.

Operaţiunea se intensifică în plan mediatic. La faţa locului ajunge şi Ministrul de Interne, Gabriel Oprea, care preia comanda dispozitivelor. Câteva ore mai târziu, un reprezentat al Autorităţii Navale Române cere ajutorul unor societăţi private.

„Eram la curent cât de cât cu ce se întampla, de la televizor, când am fost sunat, pe la vreo opt seara, și am ajuns pe la 8 și 25, 8 jumate în zonă”, spune Gabriel Bălan, proprietar al unei companii de servicii subacvatice.

Gabriel Bălan este specialist în operaţiuni de salvare şi căutare pe mare. Lucrează de ani buni în domeniu şi deţine o societate care prestează servicii subacvatice pentru toate companiile petroliere care au platforme maritime, în largul coastei româneşti.

„Știam de trei, după aia doi... informațiile erau ambigue... de abia de aici am început să privesc cu alți ochi operațiunea... A durat aproape o oră și jumătate până ne-au dat voie să plecăm în acțiune. O oră și jumătate când eu eram gata. M-a întrebat un domn jandarm că de unde suntem noi?”, spune el.

„În altă ţară poate se ajungea să se spună „continuăm operaţiunile mâine". Totuşi, prin prezenţa vicepremierului, prin faptul că s-a implicat Ministerul Apărării imediat, au venit toţi scafandrii militari care sunt pregătiţi pentru misiuni speciale”, este versiunea lui Raed Arafat, secretar de stat în MAI.

„Undeva pe la două şi ceva dimineaţă, ei au spus că au o baliză pusă pe carlingă pe corpul epavei. Nu era chiar acolo, ai mei au măturat cu sonare... deci pe o rază de 150-200 de metri n-am găsit niciun corp nimic, nu era nicio persoană în masa apei sau plutind, dar am dat în schimb de carlingă. I-am întrebat de la început: "aţi găsit epava?"Au spus că da. "Aţi intrat înăuntru, e gol?" Da. Ceea ce n-a fost adevărat”, spune Gabriel Bălan.

Epava și cea de-a patra victimă sunt localizate şi recuperate. Operaţiunea de căutare este oficial încheiată în jurul orei 4, pe 16 decembrie 2014.

A doua zi sunt demişi prefectul de Constanţa, Radu Volcinschi, şi şeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență din judeţ, Viorel Jianu. Tot a doua zi, procurorii de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti dispun începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de nerespectare şi neluare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Mai mult, procurorii extind urmărirea penală pentru ucidere din culpă.

O zi mai târziu, pe 17 decembrie, magistraţii de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie și Justiţie anunţă printr-un comunicat de presă că dosarul va fi relocat: „Considerentele care au stat la baza preluării au vizat caracterul complex al cauzei, determinat de împrejurările în care s-a produs accidentul, de urmările grave ale acestuia, precum şi de volumul şi dificultatea administrării mijloacelor de probă".

Printre mijloacele de probă se numără şi un film al accidentului, despre care autorităţile nu au făcut nicio referire publică.

Momentul prăbuşirii elicopterului a fost surprins de sistemul de supraveghere al unui imobil aflat pe malul lacului Siutghiol. Una din camere este îndreptată chiar către locul accidentului.

Înregistrarea ajunge a doua zi la procurori, cu tot cu serverul care centralizează şi stochează înregistrările camerelor montate pe imobil, afirmă cei din administraţia clădirii.

După încheierea operaţiunilor de căutare şi salvare, o lege a tăcerii pare să se fi instituit la nivelul tuturor autorităţilor. Inclusiv la Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare, care a fost solicitată pe 15 decembrie să intervină cu o şalupă la locul prăbuşirii.

„Noi ţinem de Ministerul Transporturilor, dar ni s-a spus că tot ce ţine de comunicate de presă şi relaţie cu presa să o facem prin biroul de presă al MAI. Avem nişte restricţii în legătură cu acest eveniment. Așa ni s-a recomandat, ca să vorbesc în termeni mai eleganţi. Momentan știți cum e, toată lumea încearcă să... să acopere ceva”, spune Iulian Crețu, directorul de exploatare al ARSVOM.

La mai bine de o săptămână după accident, pe 23 decembrie, şeful Inspectoratului General de Aviaţie din Ministerul Afacerilor Interne, Dorel Grădinaru, este demis din funcţie, fără a fi făcute publice motivele. Ulterior, el este promovat la conducerea Direcţiei Generale de Management Operaţional din minister, structura cu atribuţii în domeniul planificării strategice şi gestionării stării de urgenţă.

„Eu nu mai sunt acolo, nu mă mai interesează. Sper să întelegi dacă poţi”, a spus el, contactat de reporterii Digi24.

La Inspectoratul de Aviaţie, Dorel Grădinaru a fost responsabil, pe linie ierarhică, de organizarea piloţilor militari care operează elicopterele SMURD şi alocarea orelor de zbor pentru misiuni.

„Piloţii, în momentul în care sunt deţinători ai unei calificări, ei sunt trimişi în misiuni după o programare făcută în funcţie de disponibilitate. (Cei care fac programarea, n. r.) sunt cei care deţin funcţii de conducere din structura SMURD-ului”, spune fostul pilot SMURD Romeo Lupu.

La nivelul Inspectoratului General de Aviaţie din MAI sunt şapte elicoptere SMURD, pentru fiecare punct aeromedical din ţară, şi 50 de piloţi operaţionali.

La aceştia se adaugă alţi nouă, aflaţi în pregătire de ani buni, fără drept la misiuni. În total, sunt opt oameni pentru un elicopter SMURD.

Asta în timp ce nu există norme clare privind criteriile prin care se alocă misiunile pentru fiecare pilot în parte.

În medie, spun surse aviatice, un pilot de elicopter poate zbura 50 de ore pe an. În fapt, unii ajung să zboare şi 500 de ore pe an. Ce este clar stabilită este remuneraţia piloţilor. O oră de zbor e plătită cu 220 până la 250 de lei. Suma totală se adaugă salariului de bază.

Tot surse aviatice spun că, pentru a lua bani suplimentari, unii piloţi renunţă la concedii. Potrivit legii, piloții militari beneficiază anual de 38 de zile de vacanţă, la care se mai adaugă 20 de zile de concediu de odihnă suplimentar. Derogarea de la această regulă se face prin ordin de comandant de unitate. În final, toate solicitările ajung la conducerea Inspectoratului General de Aviaţie.

Biroul de presă al inspectoratului nu a răspuns solicitării Digi24 cu privire la numărul de zile de concediu pe care le-au luat cei doi piloţi implicaţi în accidentul de pe Lacul Siutghiol pe parcursul anului 2014, motivând că aceasta nu este o informaţie de interes public.

Știu doar că există un ordin al ministrului apărării naţionale care spune că neefectuarea acestui concediu de odihnă suplimentar este un act de indisciplină pentru că poate afecta capacitatea de luptă a unităţilor. Au mai fost, dar ne-am străduit întotdeauna să menţinem echilibrul... nu ştiu dacă am şi reuşit de fiecare dată. Acum nu ştiu, eu am ieşit la pensie în 2013 şi de atunci nu ştiu ce s-a mai întâmplat”, spune Romeo Lupu.

La două zile după demiterea şefului Inspectoratului General de Aviaţie, MAI trasmite un comunicat de presă prin care precizează că autorităţile reiau activitatea elicopterelor SMURD de tip EC 135, consemnate la sol după accident.

Motivul? Nu a fost constatată nicio defecţiune tehnică: „Ca urmare a activităţilor de investigaţii preliminare ale accidentului aviatic produs în data de 15.12.2014 efectuate de reprezentanţii fabricanţilor Airbus Helicopters Germania şi Turbomeca Franţa, a rezultat că nu există indicii care să suspecteze vreo cauză tehnică generatoare sau contributoare la producerea accidentului şi din punct de vedere tehnic nu există motive pentru oprirea elicopterelor EC-135 la sol".

În urma accidentului de pe Lacul Siutghiol, DNA Constanţa anunţă că s-a sesizat din oficiu cu privire la presupuse nereguli comise de Consiliul Judeţean în legătură cu achiziţionarea elicopterului. Mai mult, procurorii investighează şi legalitatea conţinutului contractului pentru servicii de operare a aeronavei. Este a doua anchetă care are ca subiect accidentul de pe Siutghiol.

„Am primit nişte solicitări să le punem la dispoziţie anumite documente, cred că au fost sesizaţi printr-o plângere. Din câte ştiu eu, nu mi-e clar dacă ancheta vizează achiziţia elicopterului sau modul în care a ajuns el la noi”, spune Adrian Vasilache, directorul Aerodromului Turda.

Dincolo de anchetele în curs rămâne totuşi un bilanţ sumbru. Patru vieţi pierdute, multe semne de întrebare legate de modul în care funcţionează instituţiile statului şi un elicopter medical prăbuşit care ar fi putut salva vieţi şi la ora aceasta.

Accidentul de pe lacul Siutghiol este al treilea din ultimii nouă ani care implică aeronave SMURD, fără a-l lua în calcul pe cel din 20 ianuarie 2014, din Munţii Apuseni. Atunci o aeronavă comandată de Agenţia Naţională pentru Transplant aterizează forţat, iar echipajele de salvare ajung la locul accidentului după aproape cinci ore. Pilotul şi o studentă la Medicină îşi pierd viaţa.

Primul incident în care e implicat un elicopter SMURD s-a petrecut la Iaşi, în ianuarie 2006. Aeronava s-a înfipt atunci în buza unui deal. Toţi cei patru membri ai echipajului au murit. Cel de-al doilea elicopter a căzut în Pasul Tihuţa, în decembrie, acelaşi an. Cei patru membri au fost răniţi, iar aparatul nu a mai putut fi reparat. În ambele cazuri, în urma anchetelor, procurorii au stabilit că de vină au fost condiţiile meteo nefavorabile şi nimeni nu a fost tras la răspundere.