Sari la conținut
News Alert

ROMÂNIA FURATĂ. Subvenții ilegale pentru 9,5 de milioane de animale care există doar într-un calculator

Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor era obligatoriu pentru România, în momentul în care voia să adere la Uniunea Europeană. Prin SNIIA, se garanta că România va avea în permanenţă o evidenţă a naşterilor, deceselor, vânzărilor şi sacrificărilor de animale din ferme sau din gospodării. Informaţiile erau esenţiale pentru acordarea subvenţiilor, pentru controlul importurilor şi exporturilor, dar şi în cazul izbucnirii unei epidemii.

Intenţia era bună. Dar SNIIA s-a dovedit o afacere bănoasă pentru o singură firmă şi a produs statului o gaură neagră. În 10 ani, sistemul a înghiţit, ilegal, peste 163 de milioane de euro.

În 2002, Ministerul Agriculturii începe identificarea şi înregistrarea vacilor. Timp de doi ani, negociază cu mai multe firme interesate să construiască sistemul informatic. În 2004, înceheie contractul cu o firmă italiană, care subcontractează partea de soft societăţii româneşti IQ Management. Această încasează, pentru concepţia şi dezvoltarea softului, 100.000 de euro.

În anii 2000 a fost o încercare de proiect de identificare, care a eşuat. A mai fost un proiect în 2002 - 2003, care s-a finalizat în 2004”, spune Ovidiu Vladu, patronul firmei IQ Management.

După câteva luni, Ministerul Agriculturii şi ANSVSA decid că trebuie să satsifacă dorinţele UE şi hotărăsc să extindă sistemul de identificare a animalelor. Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, şi şeful ANSVSA, Liviu Harbuz, comandă un alt soft.

Era un soft experimental (...) Era un program PHARE (...) Era pe o perioadă limitată(...) Au funcţionat în paralel sau oricum s-a ţinut cont şi de acel soft”, spune Liviu Harbuz, deputat PSD, fost preşedinte al ANSVSA.

Totuşi, reprezentanţii Corpul de Control al Ministerului Agriculturii susţin că softul pentru vaci ar fi putut fi îmbunătăţit astfel încât să fie folosit şi pentru identificarea şi înregistrarea tuturor oilor, caprelor şi porcilor din România.

În primăvara lui 2004, Ministerul Agriculturii organizează o licitaţie internaţională, la care participă trei consorţii - Daploma International din Danemarca, împreună cu firma românească RomSys, Felix Telecom din România şi consorţiul german Casley, în asociere cu românii de la IQ management. Ultimii sunt declaraţi câştigători, iar de implementarea contractului se ocupă doar firma româneasca IQ Management. Pentru un preţ de aproape 39.000 de lei vechi pe animal, IQ Management urma să identifice, să marcheze cu cip şi să înregistreze toate oile, vacile, caprele şi porcii.

Modalitatea de desemnare a firmei câştigătoarei declanşează un scandal internaţional. Consorţiul danez oferise un preţ mai mic, de doar 33.000 de lei vechi, dar a oferta a fost respinsă. Ambasada Danemarcei sesizează DNA şi este făcut un dosar penal pe numele fostului şef al ANSVSA, Liviu Harbuz, şi a membrilor comisiei de licitaţie.

Noi am plecat de la ideea că nu putem lăsa pe mâna unei firme străine... Desigur, competiţia a fost liberă”, spune Liviu Harbuz.

În ciuda protestelor, ANSVSA semnează contractul cu IQ Management în euro, pentru a preveni inflaţia. Prin contract, IQ Management primeşte 0,96 euro plus TVA pentru fiecare animal identificat, înregistrat şi marcat. Aşadar, firma care crease cu doar câteva luni înainte, pentru 100.000 de euro, un soft de identificare şi înregistrare a vacilor, încheie un nou contract, pentru acelaşi lucru, de pe urma căruia încasează aproape 6 milioane de euro pe an. Firma IQ Management a fost înfiinţată de Ovidiu Vladu, în 1991.

Şase luni mai târziu, Ovidiu Vladu devine partener de afaceri în firma Meta Pro SRL, cu frații Pascal și Frank Perletto, capii celui mai temut clan al mafiei franceze de pe Coasta de Azur. În 1998, Pascal Perletto a fost condamnat de un tribunal francez la 20 de ani de închisoare pentru trafic de droguri în Brazilia, Maroc și Franța. Frank Perletto a fost eliberat condiționat din închisoare în martie 2011, iar trei luni mai târziu a fost împușcat în cap, cu 6 gloanțe, într-un schimb de focuri cu alți mafioți.

La începutul anilor '90, chiar când înfiinţau firma românească, frații Perletto erau urmăriți de autoritățile franceze pentru că ar fi spălat bani din traficul de droguri în România.

Discuție reporter – Ovidiu Vladu:

Ovidiu Vladu: Da. Ştiu despre ce este vorba.

Reporter: Sumneavoastră aţi fost în 1991 partener într-o firmă cu doi traficanţi de droguri.

Ovidiu Vladu: Am aflat şi eu asta.

Reporter: Care au fost judecaţi şi încarceraţi şi care erau acuzaţi că spală bani în România din traficul de droguri.

Ovidiu Vladu: Am aflat şi noi despre lucrul ăsta, când s-a înfiinţat o comisie rogatorie din Franţa, care a cercetat.

Ovidiu Vladu: Eu n-am cunoscut decât unul singur.

Reporter: Pe cine?

Ovidiu Vladu: Pe Pascal. Unul mic şi cu părul mare. Părea un om foarte respectabil. Era pe vremea lui Bernard Tapie. Aşa era. Că de fapt aşa i-a cunoscut asociatul meu, Marcel Puşcaş, prin intermediul lumii fotbalistice.

Ovidiu Vladu şi Marcel Pușcaș erau acţionari la mai multe cazinouri şi la grupul de firme Salto, care controla banca populară cu acelaşi nume. Cei doi deţineau şi cazinoul Victoria, care era frecventat de fraţii Perletto.

I-am văzut de două sau de trei ori acolo, la spectacol. Nu erau jucători de cazino. Chestia asta cu spălarea de bani e o formulă care prinde la public. Publicului îi place să audă tot felul de... Nu se spală chiar aşa uşor bani”, mai spune Ovidiu Vladu.

DNA respinge cererea de cercetare a lui Liviu Harbuz şi a funcţionarilor care s-au ocupat de contractul SNIIA: Timp de opt ani, identificarea şi înregistrarea animalelor funcţionează ca o afacere legală. Apoi, în 2010, la Agenţia Naţională Sanitar-Veterinară descind inspectorii Curţii de Conturi. Ei analizează eficienţa SNIIA şi ajung la concluzia că sistemul este viciat. În perioada 2007-2010, în evidenţele naţionale, spune Curtea de Conturi, au fost înregistrate ilegal 9,5 milioane de animale, cu 15% mai mult decât există în evidenţele Institutului Naţional de Statistică.

Sunt animale care nu au fost găsite la inspecţii în exploataţii şi au fost trecute într-o exploataţie virtuală, poate vor fi găsite ulterior”, spune Vladimir Mănăstireanu, preşedinte al ANSVSA.

Asta însemna, afirma Curtea de Conturi, că statul a plătit firmei IQ Management câte 1,14 euro pentru identificarea fiecărui animal. Adică aproape 11 milioane de euro, în total. Au mai luat bani, ilegal, medicii veterinari care şi-au dat avizul şi fermierii fictivi, care au încasat subvenţii. Doar pentru o vacă, subvenţia ajunge la 130 de euro pe an. Prejudiciul total nu a putut fi calculat, iar autorităţile nu ştiu la cine au ajuns banii.

Procedural, un ţăran care are în ograda lui oi, capre, vaci sau porci trebuie să-l anunţe pe medicul veterinar căruia îi este arondat cu privire la orice eveniment legat de animalele sale - naştere, deces, sacrificare sau vânzare. În cazul unui animal nou-născut, medicul veterinar vede animalul, îl pune crotalie şi apoi îl introduce în SNIIA.

Primul filtru este al medicului veterinar concesionar, care trebuie să vadă acele animale, faptic. După aceea le introduce în baza de date”, spune Marian Avram, fost preşedinte al ANSVSA în 2006 - 2007.

Fermierii adevăraţi au propria teorie despre apariţia unor animale în plus în sistem: mai întâi, cred ei, au fost introduse în baza de date animale care nu au existat niciodată, în baza unor înţelegeri între medicii veterinari şi funcţionarii ANSVSA şi APIA care ar fi trebuit să supervizeze operaţiunea.

Un număr de crotalii pe care le luai de la o firmă care comercializează crotalii. Se cumpărau. Le introduceai în SNIIA ca şi când animalele care sunt ireale sunt crotaliate. Cu concursul medicului veterinar care îţi dădea OK-ul (...) şi cu cel de la APIA, care trebuia să verifice. Dacă n-a fost pe teren să verifice e la fel de vinovat dacă a fost şi cu concursul lui s-a creat această fermă virtuală”, spune Cristian Lungu, fermier.

Avem animale în pungă. Acum nu demult s-au găsit oi la unul în pod. 400 de crotalii... Nu avea animalele, dar avea crotaliile”, spune un alt fermier, Marcel Andrei.

Apoi, fermierii au găsit cazuri în care au fost confecţionate crotalii fictive pentru animalele deja existente în alte exploataţii. În baza crotaliilor, un fermier poate primi subvenţii de la stat, chiar dacă nu are animalul.

Animal crescut de mine, identificat la mine, îl găsesc într-o exploataţie în Arad. Cum s-a putut? Ca crotal? Că animalul e tot la mine”, spune Marcel Andrei.

Şi fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, spune că neregulile erau cunoscute la minister dinainte de controlul Curţii de Conturi.

Şi eu am fost uluit încă de prin 2009. (...) Când mi s-a deschis unul dintre registrele de acolo a fost această neconcordanţă dintre efectivele reale de animale, despre care îmi vorbeau crescătorii şi asociaţiile de crescători, şi ceea ce aveau în evidenţe ANSVSA-ul”, spune el.

Valeriu Tabără susţine şi el că medicii veterinari ar fi primii interesaţi de fraudarea sistemului.

Eu bănuiesc că această neconcondardanţă (...) a mers mai mult pentru ceea ce însemna încasările pentru serviciile sanitar-vetrerinare făcute în sectorul zootehnic şi astea erau servicii plătite de la bugetul de stat”, spune Valeriu Tabără.

Vă daţi seama că sunt programe strategice cu bani mulţi, deconturi pe care le plăteşte statul, iar unde sunt efective mai mari şi banii intră în buzunar mai mulţi”, spune și Marcel Andrei.

Inspectorii Curţii de Conturi acuză şefii ANSVSA de la centru şi din teritoriu că au ştiut situaţia din teren, dar au preferat sa închidă ochii şi să nu ia masuri.

La nivelul ANSVSA şi al structurilor teritoriale s-a manifestat o preocupare nu îndeajuns de susţinută pentru eliminarea vulnerabilităţilor, fiind remarcată o anumită îngăduinţă în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor coercitive prevăzute de lege pentru nerespectarea prevederilor legale cu privire la identificarea şi înregistrarea animalelor", se arată în raportul Curţii de Conturi din 2011.

În 2004, Liviu Harbuz a fost cel care a supervizat contractul IQ Management, în calitate de preşedinte al ANSVSA. Din octombrie 2004 până în octombrie 2010, Liviu Harbuz a fost şi preşedintele Colegiului Naţional al Medicilor Veterinari, organizaţie ai cărei membri au încasat din contractele cu ANSVSA 93 de milioane de euro. Acum, deputatul PSD Liviu Harbuz este vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură.

Nu cred că există aşa ceva, pentru că, dacă ar fi adevărat aşa ceva, ar fi o problemă. S-a hackerit sistemul pur şi simplu. Au intrat în sistemul informatic. Au încercat să schimbe data în care au introdus şi numărul de animale după o perioadă în care ele erau deja transmise în sistem, în server”, spune Liviu Harbuz.

„Ceea ce-mi spuneţi este o fraudă. Există şi astfel de cazuri. Au fost cazuri în care s-au dus cu punga şi au vândut punga cu crotalii. Fără să existe animale crotaliate. Este foarte adevărat”, a adăugat el.

Marian Avram a fost şi el la şefia ANSVSA, în perioada vizată, 2006-2007.

Poţi să greşeşti un animal, două, dar nu sute de animale. Aici e clar o încercare de fraudare”, spune el.

Inspectorii Curţii de Conturi au mai stabilit că, fără licitaţie, în 2009, APIA a achiziţionat de la aceeaşi firmă, IQ Management, o extensie a softului, pe baza căreia acordă subvenţii pentru animale. Astfel, prin noua aplicaţie, atunci când fermierul solicită subvenţii de la APIA, funcționarul verifică în baza de date toate informațiile despre animale. Şi abia apoi aprobă subvenţiile.

Curtea de Conturi cere ANSVSA să dea în judecata IQ Management şi să ceară rezilierea contractului pentru neîndeplinirea mai multor clauze contractulale şi penalităţi de trei milioane de lei, pentru nerespectarea contractului.

Pe 25 februarie 2013, judecătorii Tribunalului Bucureşti decid rezilierea contractului şi obligă IQ Management să platescă statului toate penalităţile. Firma declară apel. Chiar de la primul termen, Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară renunţă la rezilierea contractului păgubos. Cererea este semnată de noul director interimar, Vladimir Mănăstireanu, care nu motivează solicitarea. Ca să se asigure de intenţiile ANSVSA, judecătorii mai dau un termen şi cer un nou document scris. La 1 octombrie 2013, instanţa e obligată să decidă că înţelegerea dintre stat şi IQ Management rămâne în picioare. Sistemul care dăduse o eroare de 9,5 milioane de animale va fi folosit în continuare.

Rezilierea contractului aducea un mare prejudiciu atât autorităţii, cât şi ţării. Acest contract permite o evidenţă foarte clară a animalelor care intră şi ies din sistem, pe diferite sisteme. Mai mult decât atât, rezilierea contractului aducea un prejudiciu şi APIA, care are o aplicaţie în oglindă şi vede numărul de animale din punctul de vedere al plăţilor”, spune Vladimir Mănăstireanu, preşedintele ANSVSA.

Au făcut-o pentru că era o mare problemă. Ţara rămânea fără un sistem”, spunw Ovidiu Vladu.

Specialiştii în drept, dar şi cei în domeniul agricol, spun că acţiunea noului director încalcă legea.

„Este caz penal. Atâta vreme cât ai un proces în judecată, tu ai făcut o solicitare, ai câştigat într-un termen, după care vii şi renunţi la proces... mă rog, fiecare pasăre pe limba ei piere. Eu consider că e caz de dosar penal”, spune deputatul Nini Săpunaru, şeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor.

În dosarul lui Adrian Năstase s-au întâmplat astfel de situaţii şi cel care a fost în situaţia asta, care a retras cererea, a fost după aceea implicat în procesul penal. E foarte periculos ceea ce s-a întâmplat acolo”, spune avocatul Gheorghe Piperea.

E un dosar civil, nu era absolut nimic penal. Şi atâta timp cât instanţa a acceptat tot ceea ce am făcut noi, eu consider că am făcut un lucru bun, pentru că demararea unei noi proceduri pe o altă achiziţie în primul rând aducea prejudicii statului”, spune însă Vladimir Mănăstireanu.

Acesta nu este sancţionat, ci promovat. La trei zile după ce a renunţat la rezilierea contractului care înghiţise suspect 160 de milioane de euro, premierul Victor Ponta îl unge pe Vladimir Mănăstireanu preşedinte plin al ANSVSA, cu rang se secretar de stat.

Odiseea IQ management nu se opreşte aici. Data de expirare a contractului pe zece între ANSVSA şi IQ Management era iulie 2014. ANSVSA ar fi trebuit să organizeze o nouă licitaţie pentru desemnarea unei firme care să numere animalele. Numai că organizarea nu a fost posibilă.

Pe 28 aprilie 2014, conducerea ANSVSA decide încheierea unui nou contract cu aceeași firmă, fără licitație, pentru că doar această firmă avea drepturi de proprietate intelectuală pentru softurile de numărare a animalelor.

„Contractul a fost atribuit în urma unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, conform art. 122, litera b, din OUG. nr.34/2006 care dispune: atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecția unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziție poate fi atribuit numai unui anumit operator economic”, arată conducerea autorității.

De fapt, în 2004, la încheierea primului contract, prin articolul 9, statul cedase toate drepturile de proprietate intelectuală actuale și viitoare pentru documentaţie şi software firmei IQ Management. Specialiştii în drept spun că operaţiunea juridică ar echivala cu un contract pe viaţă pentru firma IQ Management.

„Toate drepturile de proprietate intelectuală în legătură cu orice documentație, software, sistem I&R aparțin consorțiului”, se arată în contractul semnat între ANSVSA și IQ Management.

„E ca şi când ai merge la croitor şi ţi-ar face un costum, dar costumul nu e proprietatea ta. Ci ţi-l dă cu chirie. Un astfel de soft nu cred că e o invenţie nemaipomenită. Un soft care să te ajute să identifici, să numeri, să faci statistici în legătură cu animalele. Îl putea face oricine”, spune Gheorghe Piperea.

„În momentul în care ceri cuiva să-ţi creeze un soft cu dedicaţie este firesc să cumperi tot ceea ce ţine de licenţierea lui. Practic, îţi doreşti să fie proprietatea ta. În momentul în care laşi proprietatea intelectuală producătorului, e cât se poate de evident că urmăreşti ca să-l mai cumperi încă o dată, să ceri upgradări, să prelungeşti utilizarea, fără să urmezi procedurile de achiziţie publice”, spune avocatul Daniel Fenechiu.

Actualul preşedinte ANSVSA ridică din umeri şi spune că nu avea ce să facă.

„Noi, ca autoritate, nu putem să atacăm absolut deloc dreptul de proprietate al oricui, pe anumite speţe. Este un drept de proprietate acordat de ORDA”, spune Vladimir Mănăstireanu.

Contractul cu ANSVSA a băgat în conturile firmei IQ Management peste 57 de milioane de euro în ultimii 10 ani. Alte 93 de milioane au ajuns la medicii veterinari din România, tot în baza acestui sistem. ANSVSA este subordonat Guvernului, dar de gestionarea fluctuaţiei animalelor este direct responsabil ministrul Agriculturii. Niciuna dintre instituţii nu ştie ce se întâmplă la ANSVSA.

„Nu ştiu. Nu cunosc problema aceasta. Nu cunosc că există o eroare de 9,5 milioane de capete. (...) ANSV-ul este în subordinea primului ministru”, spune ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Discuție reporter – Victor Ponta:

Reporter:- Există o cifră de 9,5 milioane de animale care e o eroare între numărul real şi cel din baza SNIIA.

Victor Ponta: O să verificăm şi vă spun. Vă mulţumesc.

Reporter: Contractul a fost anulat în primă instanţă, dar ulterior....

Victor Ponta: Nu cunosc date. O să mă informez şi vă transmit. Uitaţi, am purtătorul de cuvânt.

Reporter: Omul desemnat de dumneavoastră şef la ANSVSA a depus un act prin care s-a renunţat la...

Victor Ponta: Am o mare rugăminte, mă credeţi că nu ştiu despre ce mă întrebaţi? Prin purtătorul de cuvânt vă răspund cu mare plăcere.

Victor Ponta: (către purtătorul de cuvânt) Te rog să iei solicitarea şi să le răspundem dânşilor.

La solicitarea scrisă trimisă de DIGI 24 Guvernului României, biroul de presă al premierului răspunde: „În legatură cu solicitarea dumneavoastră, vă rugăm să vă adresați ANSVSA”.

Digi 24 a facut o revenire la solicitarea inițiala și a cerut explicații premierului Victor Ponta. Acesta nu ne-a mai răspuns. Dacă executivul pare dezinteresat, Direcţia Naţională Anticorupţie a intrat pe fir, dar doar în judeţul Suceava. În iulie 2013, anchetatorii au descoperit o reţea de medici veterinari, colaboratori ai ANSVSA şi angajaţi ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, care a înfiinţat peste 400 de ferme virtuale în baza cărora a luat subvenţii ilegal. Mai exact, medicii au luat bani europeni doar cu crotalii, fără ca animalele înregistrate în sistemul informatic IQ Management să existe în lumea reală.

Angajaţii APIA Centrul Judeţean Suceava au acceptat ca cererile de acordare a subvenţiei să fie depuse şi semnate în locul fermierilor de doctorii veterinari, nu au solicitat ca la dosar să fie ataşate documentele prevăzute de normele APIA, nu au verificat îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate şi nu au efectuat verificarea corectă a dosarelor conform obligaţiilor legale ce le revine”, se arată în referatul procurorilor.

Ministrul Agriculturii spune că sistemul nu este de vină.

APIA a dat subvenţii absolut corecte, în conformitate cu datele care au fost furnizate de SNIIA”, spune ministrul Daniel Constantin.

Actualul şef al APIA, Mihai Spătărelu Puţintei, refuză de câteva luni o întîlnire cu reporterii DIGI 24. Interesant e faptul că în cazul unei nereguli economice, şeful APIA e controlat de soţia sa, Iulia Diana Puţintei, care lucrează la direcţia de audit a Agenţiei.

Dacă s-a făcut asta, asta nu mai e o greşeală, asta este crimă organizată. În momentul în care tu iei crotaliile şi spui că ai fermă şi tu n-ai, după care iei hârtiile de la stat... Ce rost mai are să discutăm. Asta e hoţie şi trebuie pedepsită ca atare”, spune Nini Săpunaru.