Sari la conținut

România XXL. Pericolul din spatele medicamentelor pentru slăbit

Britanica Eloise Parry avea 21 de ani când a murit în urma unei supradoze de 2,4 Dinitrophenol (DNP), în luna aprilie a acestui an. Substanţa era în organismul ei. Două pastile ar fi fost suficiente să o omoare, iar ea a luat opt”, a mărturisit Fiona Parrz, mama tinerei.

DNP a fost folosit prima dată în Franţa, în timpul Primului Război Mondial. Era utilizat la fabricarea explozibililor şi a devenit celebru după ce muncitorii au descoperit că ajută la slăbit. La sfârşitul anilor '30, DNP a fost interzis. A rămas, însă, pe piaţa neagră. Cinci persoane au murit în ultimii opt ani numai în Marea Britanie din cauza acestei substanţe.

Anul acesta, Interpol a emis o alertă globală în legătură cu 2,4 Dinitrophenol.

La noi, din fericire, nu s-a ajuns atât de departe.

"Am luat una... personal nu am putut sa le suport. Deci am simţit o schimbare teribilă în mine", spune o femeie.

"Nu vreau să îmi distrug stomacul sau organismul pentru pilule", afirmă o altă femeie.

"Întâi mi se pare normal să-ţi analizezi structura organismului, să vezi ce e bun şi ce nu e bun. Deci consultat bine medicul, ca să nu dai dintr-una într-alta", mai spune cineva.

Sunt însă destule persoane care au vrut să creadă în miracole şi au ajuns să trăiască un coşmar din cauza capsulelor care promiteau o nouă viaţă. Una dintre ele este Andreea, o tânără de 30 de ani, care, în urmă cu 10 ani, a luat pastile de slăbit pentru a evita să ia în greutate. Efectul a fost opus: de la 75 de kilograme, tânăra a ajuns la 108 kilograme.

„Era într-un supliment TV de la un ziar o reclamă la o metodă de slăbit a unei doamne care spunea că a slăbit peste 30 de kilograme în şase luni. Am decis să comand şi eu metoda respectivă. Mi-au venit pastilele acasă prin luna ianuarie, am început să le şi iau, timp de o lună de zile, lună de zile în care nu am slăbit absolut deloc. Şi nu doar că nu am slăbit deloc, ba am început să mă îngraş din ce în ce mai mult”, povesteşte Andreea.

Cei care trec prin astfel de poveşti reclamă rareori produsul la Protecţia Consumatorului. Se rezumă la a-şi exprima nemulţumirea pe forumuri. Vorbesc despre dureri inexplicabile, poftă de mâncare ridicată şi stare psihică proastă.

Să fim foarte atenţi la aceste suplimente alimentare. Când vorbim de suplimente alimentare, vorbim şi despre acele pastile pentru slăbit. Pe eticheta sau pe ambalajul produsului arată diferite fructe şi, când ne uităm în lista de ingrediente, nici nu există acest produs. Asta este o practică comercială incorectă, noi o sancţionăm cu o amendă de la 5.000 la 100.000 de lei”, spune Marius Dunca, preşedintele Autorităţii pentru protecţia consumatorului (ANPC).

Suntem grăbiţi, rezolvăm totul pe fugă, iar tehnologia ne învată că ce era înainte greu, acum e simplu. În haosul de zi cu zi, uităm însă că nu orice se rezolvă cu un click.

Reclamele care circulă pe internet transmit mesaje idealiste: „Cum ar fi să mănânci ce vrei fără să te abţii de la mâncărurile preferate şi să slăbeşti în acelaşi timp? Se poate, află soluţia acum” sau „Noi te ajutăm să slăbeşti până la 15 kilograme într-o lună. 100% natural şi fără efecte secundare” sau „Este timpul să începi să slăbeşti, să arăţi mai bine ca niciodată şi să te simţi minunat”.

Un român din trei este supraponderal. Un român din patru este obez, arată un studiu realizat în 2014 de Eurostat.

O formulă matematică simplă ne ajută să înţelegem din ce categorie facem parte. Indicele de masă corporală (IMC) este raportul dintre greutatea persoanei în kilograme şi pătratul înălţimii ei. Astfel, o persoană cu o înălţime de 1,67 metri şi o greutate de 92 de kilograme are un indice de 33,09, ceea ce înseamnă că este obeză.

INDICELE DE MASĂ CORPORALĂ

IMC= masa unei persoane / înălţimea ei, la pătrat

IMC sub 18.5 - subponderal

IMC 18,5-24,9 - normal

IMC 25-29,9 - supraponderal

IMC 30-34,9 - obez

IMC 35-39.5 - obez de gradul II

IMC peste 40 - obezitate morbidă

Atunci când imaginea din oglindă nu se apropie de ceea ce vedem în reviste, videoclipuri sau reclame, există două variante. Prima este drumul lung, care te trimite la psiholog, nutriţionist şi antrenor de sport. O cale care cere timp, efort şi multă răbdare în lupta cu kilogramele.

Drumul scurt - pilulele contra cost şi dietele aşa-zis miraculoase. Sunt doar la un click distanţă şi promit o siluetă de invidiat, în timp record, fără bătăi de cap.

Pastilele de slăbit sunt o ofertă irezistibilă pentru mulţi dintre cei aflaţi în pragul disperării. Internetul este plin de reclame care promovează pilule miraculoase.

Soluţia este cu atât mai tentantă atunci când vedetele o recomandă.

În momentul în care un produs capătă imaginea unei vedete, capătă şi mai multă putere asupra consumatorului şi consumatorul final se gândeşte că, dacă vedeta respectivă a folosit produsul, cu siguranţă el este bun”, spune Monica Burcea, psihoterapeut de formare psihanalitică și trainer formator.

Pericolul de a achiziţiona, în general, medicamente de pe internet este extrem de mare. Peste 50% din medicamentele care se vând pe această cale pot fi falsificate. În cazul pastilelor de slăbit, ar putea să existe sibutramina, care este o substanţă activă care a fost interzisă în Uniunea Europeană încă din 2010”, spune Anca Crupariu, purtător de cuvânt la Agenţia Naţională a Medicamentului.

Poate şi mai credibile decât remediile contra-cost sunt reţetele de slăbit aşa-zis miraculoase. Una dintre ele este apa Sassy, inventată de o jurnalistă americancă. Apa Sassy se prepară simplu, din 2 litri de apă, o lămâie, un castravete, ambele feliate, ghimbir ras şi câteva frunzuliţe de mentă. Băută zilnic, această limonadă promite că te scapă de 12 kilograme într-o lună. Să fie oare asa?

Ah, nu, nu. Poţi slăbi doar nemâncând nimic 30 de zile şi bând această apă, după care, în momentul în care vei începe să mănânci, organismul pe care l-ai stresat timp de 30 de zile făcând foamea, se va răzbuna şi va pune deoparte mai mult de jumătate din tot ceea ce mănânci”, spune Anamaria Iulian, nutriţionist.

Lupta cu kilogramele nu este o luptă pe care să o câştigăm după ureche. Şi totuşi, din nou prin comparaţie, stăm mai bine ca vecinii noştri europeni.

Anorexia, care încă nu a făcut victime în România, a dus la măsuri drastice în Franţa, Italia, Spania și Israel. În aceste ţări, manechinele excesiv de slabe nu mai au voie să urce pe podium sau să apară în reclame, după ce mai multe modele au murit înfometându-se.

„Nu sunt frumoasă, părul este distrus, şi ştiu că nu o să mai am niciodată păr lung din nou. Am rămas fără câţiva dinţi, pielea este uscată, sânii sunt căzuţi. Nicio tânără nu vrea să arate ca un schelet. Este oribil, este urât”, spunea modelul francez Isabelle Caro, care a murit de anorexie in 2010.

Din dorinţa de a arăta mai bine, credem în diete, pastile, substanţe periculoase şi ingrediente minune.

Avem nevoie să credem în magie. Pe un teren foarte fertil se întâlnesc nevoia, vulnerabilitatea consumatorului de rând, problemele de încredere în sine pe care acesta le are, cu oferta special creată, special concepută în aşa fel încât să vină să puncteze aceste nevoi emoţionale ale consumatorului. Şi iată, deci, cum aceste reţete miraculoase funcţionează, iar oamenii continuă să le cumpere şi probabil vor continua să apeleze la ele atâta vreme cât vor avea nevoie de soluţii din exterior”, spune psihologul Monica Burcea.