Sari la conținut

Vreau să știu! - Meditațiile, o metodă doar de promovare a examenelor și nu de încurajare a performanţei

Un raport comandat de Comisia Europeană arată că, în România, jumătate dintre familiile care au copii la şcoală îşi doresc să le poată asigura meditaţii particulare. Cei care ajung până la urmă să-şi permită acest efort financiar plătesc anual, estimativ, cel puţin 300 milioane de euro. De trei ori mai puţin decât în Grecia, de aproape cinci ori mai puţin decât în Germania şi de şapte faţă de Franţa.

Cât se cheltuieşte pe meditaţii în UE

Franţa: 2,2 miliarde de euro/an

Germania: 1,4 miliarde de euro/an

Grecia: 952 milioane de euro/an

Spania: 450 milioane de euro/an

Italia: 420 milioane de euro/an

România: 300 milioane de euro/an

Austria: 126 milioane de euro/an

În majoritatea celorlalte ţări europene, pregătirea suplimentară asigură accesul elevilor la şcoli de performanţă, apoi la un statut profesional deosebit. În România, lucrurile stau altfel.

„Fiecare copil are un ritm propriu de învățare, are nevoi și interese specifice. Consider că meditațiile îi ajută pe elevi să asimileze mai bine informațiile ce le sunt transmise la școală, dar pe care nu și le pot însuși cu ușurință. Asta pentru că sunt mult prea mulți, iar timpul alocat unei ore de curs este foarte scurt, iar volumul de informații este foarte mare”, spune Marilena Vasile, profesor de limba și literatura română.

Şcoala nu mai oferă demult elevilor informaţie sistematizată şi uşor de asimilat. Pe de altă parte, lipsa din ce în ce mai frecventă a părinţilor din relaţia copiilor cu învăţătura adânceşte handicapul de pregătire al elevilor pentru teste şi examene. La polul opus sunt părinţii care vor pregătire de excelenţă.

„Nivelurile de pregătire ale elevilor sunt diferite. Vin elevi care sunt mai puțin bine pregătiți, dar sunt și elevi care sunt bine pregătiți, care vin special pentru a se pregăti pentru anumite concursuri. Surprinzător, vin de la vârste foarte mici. Avem și elevi de clasa a III-a, care pur și simplu au dorit să participe la diferite concursuri și au simțit nevoia să facă un pic mai mult”, afirmă Alina Grecu, profesor de matematică.

În liceele de top din Paris, 75% dintre elevi iau lecţii particulare, faţă de 20% în Germania. În Ungaria, peste 60% dintre elevi iau meditaţii încă din ciclul secundar de învăţământ. Iar în Grecia, aproape toţi liceenii din ultimul an au şi cursuri de şcolarizare suplimentară. În România, cine nu îşi permite lecţii particulare individuale, se poate bizui pe centre de pregătire precum cel găsit de noi în sectorul 3 al Capitalei.

„Părinții aleg să își înscrie copiii la centrul nostru din mai multe motive. Pe de o parte, pentru că este un cadru organizat, este un mediu neutru. Nu este nici la copil acasă, dar nici la profesor. Este un mediu relaxant, unde copiii vin de plăcere”, mai spune Marilena Vasile, profesor de limba și literatura română.Copiii înşişi înţeleg cât de mult contează să se simtă siguri pe cunoştinţele lor.

„La școală, profesorii nu au timp să se ocupe foarte eficient de fiecare în parte. Suntem mult prea mulți copii și se întâmplă să am lipsuri din ce se predă la oră, iar profesorii nu au timp să-mi răspundă la fiecare curiozitate”, spune Diana Miu, elevă.

Dacă la un asemenea centru tarifele sunt mai mici decât cele ale profesorilor particulari, există însă şi dascăli care chiar îşi oferă sprijinul gratuit. Este cazul soţilor Mircea şi Niţa Nedea, din Iaşi. Au rămas cu regretul de a nu fi absolvit Medicina. Însă au ajutat zeci de adolescenţi să ajungă studenţi acolo.

„Iniţial a fost un proiect conceput şi din motive sentimentale pentru că ne identificăm cu mulţi dintre elevii din proiect având şi noi origine materială modestă. Sunt elevi care provin de la şcoli vocaţionale, care nu au făcut deloc biologie, sunt elevi care au în plan, în cadru doar o oră, ceea ce este insuficient, dar avem şi elevi care vin de la profilul ştiinţe, dar vin în continuare să aprofundeze, povestește Niţa Nedea, profesor de biologie.

Printre cei ajutaţi de profesorii Nedea este Adina, o tânără dintr-un centrul de plasament, care a intrat la Medicină cu media 9.43. Iar Cosmin Avârvarei, care a fost admis pe locurile cu plată, va primi şi bani ca să poată să-şi urmeze visul.

„Sunt foarte conştientă că fără aceste meditaţii nici măcar nu puteam să visez la ideea aceasta de a fi posibil doctor şi n-aş spune că nu mi-au fost utile, au fost extraordinare în viaţa mea pentru că fără aceste cursuri la care am participat, nu ştiu, aveam aşa o piedică în viaţă, pentru că nici măcar nu aş fi îndrăznit să încerc să aplic pentru această facultate”, spune Adina Jitariu, studentă anul I la Medicină.

„Sunt extrem de recunoscător faţă de domnul şi de doamna profesoară. Fără ei consider că mulţi dintre noi nu am fi reuşit să intrăm. Poate unii ar fi avut capacitatea de unul singur dar mulţi nu, eu clar nu”, spune Cosmin Avârvarei, student anul I la Medicină.

Educaţia din umbră, aşa cum e supranumită pregătirea suplimentară, are un rol decisiv în poziţionarea elevilor pe un drum sigur spre succesul şcolar. Nu doar în ţara noastră, ci oriunde în lume. Însă ceea ce trebuie reglat în România este faptul că la meditaţii, în loc să se aprofundeze cunoştinţele, sunt completate cele de care şcoala nu are grijă.