Sari la conținut

Traian Băsescu a predat mandatul. Klaus Iohannis este noul președinte al României


Actualizare 13.25: Traian și Maria Băsescu au părăsit Palatul Cotroceni, nu înainte de a primi pentru ultima dată onorurile militare. Oficial, Traian Băsescu nu mai este președintele României.


Actualizare 13.05. Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la Palatul Cotroceni, unde a fost întâmpinat de garda de onoare. După acest moment, Klaus şi Carmen Iohannis au fost întâmpinaţi în Palatul Cotroceni de Traian şi Maria Băsescu.

Cei patru au intrat Sala Unirii, unde s-a intonat imnul naţional al României.

În cadrul ceremoniei oficiale, Traian Băsescu i-a înmânat lui Klaus Iohannis Sigiliul de stat și Ordinul Steaua României în grad de Colan.

Cei doi, împreună cu soţiile, au ciocnit un pahar de şampanie cu foştii şi viitorii consilieri prezidenţiali.



Actualizare 13.00. Klaus Iohannis pleacă de Palatul Parlamentului și se îndreaptă către Palatul Cotroceni, unde va primi de la Traian Băsescu Sigiliul de stat, în baza căruia preşedintele conferă decoraţiile şi Ordinul Steaua României în grad de Colan care, prin lege, revine automat pe perioada mandatului preşedintelui României. 


Discursul președintelui Klaus Iohannis în Parlament:

Stau aici în fața dumneavoastră, astăzi, conștient de miza acestui moment pentru viitorul României. Sunt recunoscător și onorat de încrederea pe care cetățenii României mi-au acordat-o, aceea de a fi Președintele lor. Și îi asigur că voi fi Președintele tuturor românilor. Sunt profund mișcat de dragostea de țară care a stat în spatele participării la vot, de aspirația spre libertate și prosperitate a românilor. 

Vă mulțumesc vouă, tuturor concetățenilor mei, pentru că ați arătat lumii întregi adevărata față a României. La 25 de ani după căderea comunismului ați făcut încă o dată să triumfe democrația și participarea. 

Se vorbește foarte mult în aceste zile despre așteptări. Despre speranțele pe care românii și le pun în viitor, despre semnalul dat de votul din 16 noiembrie. Și după valul de entuziasm o îndoială din trecut pare a-și face loc încet pentru unii. Dar dacă așteptările mari duc la dezamăgiri? Eu vreau să dărâmăm și această îndoială, așa cum am dărâmat și altele. Și le spun românilor clar: așteptările mari pot duce la rezultate mari. Și vor duce. Pentru că așteptări mari înseamnă mai multă responsabilitate, mai mult efort, mai multă seriozitate și mai multă muncă. Din partea tuturor. Iar eu voi fi primul. Momentul în care clasa politică începe să se ridice la înălțimea așteptărilor nu poate întârzia mult. Și nu frica de dezamăgire trebuie să miște oamenii politici, ci faptul că România se schimbă. Că o națiune de cetățeni cu aspirații, idealuri și valori nu va mai accepta să fie reprezentată decât de o clasă politică pe măsură. 

România lucrului bine făcut este angajamentul pe care mi l-am luat în fața oamenilor și cu care pornesc pe acest drum. Îmi propun ca la sfârșitul mandatului meu de Președinte, România să fie spațiul unei alte stări de spirit, al unui alt climat social, în care să își găsească în sfârșit loc stabilitatea, aprecierea valorii și calmul. Nu calmul aparent dat de absența dezbaterii, nu calmul în spatele căruia se ascunde resemnarea. Ci calmul dat de libertatea de a alege, pentru că există opțiuni, de încrederea că prosperitatea vine când fiecare își face treaba și de convingerea că împreună suntem puternici. O Românie în care stabilitatea, calmul și aprecierea valorii devin reperele normalității va fi fără îndoială una atractivă pentru investiții. Locurile de muncă și prosperitatea, pe care toți românii ni le dorim, nu au cum să apară decât într-un asemenea climat. 

„Trebuie să ne apucăm de treabă”

România nu are voie să rămână țara proiectelor mereu începute și niciodată terminate, de la Constituție la autostrăzi, țara vorbelor frumoase și faptelor puține, țara care face legi pentru prezent nu pentru viitor, pentru interese particulare nu pentru binele comun. România nu poate să rămână țara așteptărilor mari și rezultatelor mici, țara timpului irosit și oportunităților ratate. Și nu va rămâne. Vreau ca la sfârșitul mandatului meu oamenii să vadă că în România proiectele se duc la bun sfârșit, că am construit instituții solide, că am făcut legi și reguli durabile. Vreau ca la sfârșitul mandatului meu să avem satisfacția de a fi a valorificat fiecare șansă și de a fi lăsat în urmă o Românie mai puternică și mai unită. Dar pentru asta trebuie să ne apucăm de treabă. Lucrurile nu se vor întâmpla nici peste noapte și nici de la sine. La fiecare etapă vom avem de înfruntat provocări și capcane. Iar rezistența la schimbare și teama de nou, care adesea sunt cele mai mari în interiorul sistemului, nu trebuie subestimate. Dar le vom depăși pe toate dacă avem mereu în minte ce ne-am angajat să construim. 

Primul pas în acest proces este reconstrucția instituțiilor politice, chemate să reprezinte cetățenii și să exercite puterea la toate nivelurile. Anul 2015 trebuie să fie dedicat reformării acestora și construirii unui edificiu statal durabil. Pentru 50, nu pentru 5 ani. Și mă adresez aici în primul rând reprezentanților partidelor politice. Mă bucur să constat că există deschiderea pe care am cerut-o pentru a începe discuțiile cu privire la: revizuirea Constituției și modernizarea ei, schimbarea legislației electorale - alegerea Parlamentului inclusiv reducerea numărului de parlamentari, alegerea autorităților locale, votul prin corespondență și votul electronic; și schimbarea legislației partidelor politice – incluzând aici finanțarea lor și a campaniilor electorale.

Marea capcană în reforma instituțiilor politice este să o gândim pentru noi astăzi. Absența abordării pe termen lung este la fel de păguboasă ca și absența schimbării. Înțeleg rațiunile politice, înțeleg mecanismele din interiorul partidelor. Dar vă rog, pe cei din partide, să înțelegeți în egală măsură că nu mai putem lua decizii conjuncturale. Că reconstrucția instituțiilor politice nu poate porni de la calcule de partid, de la interese particulare, de la distribuiri de funcții și nici de la strategii pentru următoarele alegeri. Sper că avem cu toții înțelepciunea de a nu repeta erorile din trecut. Dacă există cu adevărat voință politică și nu doar declarații de intenție, atunci vom lua decizii care conduc la o construcție durabilă, dincolo de interese partizane și de moment. 

(Foto: www.inquamphotos.com)

Justiție

În domeniul statului de drept și independenței justiției, precum și al luptei anticorupție, pașii făcuți până acum trebuie cu necesitate continuați. Garantarea lor și acțiunea în spiritul lor trebuie să devină normalitate în România. Președintele are un rol important în acest sens, pe care desigur îl voi asuma. Dar este nevoie de înțelegerea clară, la nivelul întregii clase politice, a unui principiu: nu există altă cale pentru România decât aceea a unei țări eliberate de corupție. Mi-aș dori ca la sfârșitul mandatului meu, corupția să nu mai figureze pe agenda publică, instituțiile să funcționeze pentru cetățeni, iar oamenii politici să fi înțeles în mod definitiv că se află în serviciul public, și nu pentru interese personale sau de grup. 

Reconstruirea marilor sisteme publice

Un al doilea capitol esențial pe care îl avem de reconstruit este acela al marilor sisteme publice. Și nu doar atât. Va trebui să ne uităm în perspectivă și să ne întrebăm cum facem ca ele să funcționeze nu doar acum, ci peste una sau două generații. Cu toții spunem de ani de zile: educația este o prioritate. Vrem reforma sistemului sanitar. Vrem un sistem de pensii care să asigure o viață decentă. Deși toți afirmăm că ni le dorim, totuși, de ce nu le avem? Cum se face că, deși le stabilim ca priorități, educația și sănătatea sunt primele care suportă consecințele crizelor, circumstanțelor și calculelor politice? Sunt întrebări cu răspunsuri cunoscute. Dacă azi închidem un capitol de 25 de ani și asumăm un nou început, atunci e momentul să ne raportăm altfel și la marile sisteme publice. Cum construim un sistem de educație performant și competitiv? Cum arată un sistem de sănătate corect și eficient? Cum facem ca România să poată plăti pensii decente pe termen lung?

Cum răspundem la problema demografică? Cu aceste teme va trebui să ne așezăm la masa dialogului și în jurul lor să construim consens. În cel mai scurt timp voi chema la consultări partidele politice pentru a decide împreună pe trei chestiuni fundamentale:

• ce obiective de țară ne asumăm la aceste capitole, 
• o modalitate de lucru și de dialog permanent 
• și un calendar cu etape și acțiuni, pentru a trece de la vorbe la fapte.

Guvernele nu vor găsi niciodată suficienți bani pentru educație și sănătate, nu vor avea niciodată curajul unor schimbări de substanță, chiar al unor regândiri de sistem, dacă nu vor ști încotro merg și unde vor să ajungă. Marile transformări nu se fac așteptând condițiile sociale, economice și politice perfecte. Ci asumând o viziune și lucrând necontenit, cu responsabilitate și determinare, pentru a o împlini. Când vom face acest lucru, românii nu-și vor mai căuta viitorul dincolo de granițele țării, iar cei plecați vor dori să se întoarcă. Și chiar dacă reconstrucția nu e încă gata, vor dori să contribuie la ea. Pentru că în acel moment România va fi o țară în care politicienii respectă cetățenii, o țară care știe ce vrea și încotro se îndreaptă. 

Politică externă

Dacă în planul politicii interne avem de reconstruit instituții și sisteme, în planul politicii externe și de securitate, România își reconfirmă opțiunile și își asumă roluri noi. Clasa politică din România are multe defecte, dar are un merit important: acela de a fi asumat împreună o opțiune clară și ireversibilă în ceea ce privește politica externă. Acela de a fi asigurat României securitatea națională. Cei trei piloni ai politicii noastre externe sunt Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană. Cuvintele cheie în ceea ce privește politica noastră externă sunt continuitate și predictibilitate. Liniile strategice în care statul român este angajat vor fi urmate în timpul mandatului meu de Președinte. Doresc să facem chiar mai mult. Să aprofundăm Parteneriatul Strategic cu Statele Unite nu doar în zona militară, ci și în zona schimburilor economice și culturale. Iar în ceea ce privește calitatea noastră de membru al NATO, vreau să spun un lucru foarte clar. Nu putem fi doar beneficiarii unui sistem de securitate, ci trebuie să asumăm și rolul de furnizori de securitate. Am spus limpede că este nevoie de o creștere a bugetului Apărării, până la cel puțin 2% din PIB. Vă propun dumneavoastră, tuturor partidelor parlamentare, să avem un consens pe această temă, inclusiv pentru mențirea acestui nivel de buget pe termen lung. Dacă este nevoie voi merge și voi discuta cu partenerii noștri europeni acest proiect absolut necesar în actualul context geopolitic. Îmi propun ca în primele 6 luni ale mandatului, conform atribuțiilor mele constituționale, să prezint Strategia Națională de Apărare a României.

Nu în ultimul rând, avem de gândit împreună, putere și opoziție, asupra rolului nostru în Uniunea Europeană. Îmi doresc o voce mai puternică a României în concertul european, un profil mai solid, o contribuție mai mare la ceea ce înseamnă construcția Europei unite. 

Republica Moldova

Cred că salutăm cu toții rezultatele alegerilor din Republica Moldova, rezultate care au reafirmat o opțiune clară a majorității pentru un parcurs european. Pe noi acest rezultat ne obligă ca în următorii ani să fim sprijinul cel mai important al fraților noștri de peste Prut, pentru ca obiectivele lor de integrare europeană să se transforme din deziderate în realitate. Vă propun dumneavoastră, partidelor parlamentare, dar și tuturor actorilor sociali, mediului academic, să organizăm un consens național în jurul acestui obiectiv. Aici nu e vorba doar de declarații, ci mai ales de formule de acțiune concrete, prin care sprijinul nostru față de integrarea europeană a Republicii Moldova să fie efectiv și eficient.

Cu toții ne dorim o transformare profundă a societății în care trăim, a României în ansamblul său. 

Schimbările de legislație sunt doar un pas. Ele vor trebui însoțite de o schimbare de mentalități, practici și mod de lucru. Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senzaționalului devenit cotidian. O Românie în care nu e timp de spectacol, pentru că și puterea și opoziția lucrează, și Președintele și Guvernul și Parlamentul lucrează, fiecare cu atribuțiile sale și din poziția sa. Una din practicile pe care ar trebui să le lăsăm în trecut, acum, la încheierea acestei etape istorice, sunt declarațiile de complezență. Ele știrbesc încrederea și nu folosesc la nimic. Lucrul bine făcut înseamnă că vom construi consens, dar consens nu doar în declarații, ci în acțiune, cu rezultate măsurabile. 

Înseamnă că periodic avem datoria de a veni în fața românilor, de a comunica onest și responsabil ce etape am parcurs, în ce stadiu suntem, cât am făcut din ce ne-am angajat și ce urmează mai departe. Așa voi proceda eu în calitate de Președinte.

Națiune puternică

Mai presus de toate, însă, îmi doresc o națiune puternică. Națiunea română este mai mare decât suma intereselor, ambițiilor și chiar reușitelor individuale. Nu suntem doar un grup de oameni pe care îi leagă o comuniune de tradiții, limbă, istorie și spațiu. Suntem o singură națiune cu valori și mai ales obiective. O națiune de cetățeni, care știe ce vrea în Europa, în lume, și mai ales care știe ce vrea pentru sine. Este o onoare pentru mine să fiu Președintele acestei națiuni. Vreau ca pentru fiecare român să fie în mod autentic o onoare și o mândrie că face parte din această națiune. Trăim într-o lume în care vrem ca lucrurile să se miște repede și rezultatele să fie imediate, într-o lume în care să ceri cuiva încredere și răbdare e o provocare. Iar să ai încredere și răbdare e o provocare și mai mare. Și totuși vi le cer. Nu pentru mine. Ci încredere și răbdare unii cu alții, între noi înșine și cu noi înșine, ca națiune. Pentru că doar cu ele putem face o construcție durabilă. 

Îmi pun întreaga putere și pricepere la dispoziția poporului român. Ca peste 5 ani să putem spune că România este țara care a uimit lumea, prin transformarea și reconstrucția ei. Vă mulțumesc!



Actualizare 12.00. Klaus Iohannis a depus jurământul.



"Deschiderea şedinţei va fi marcată de intonarea Imnului naţional al României, după care preşedintele Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, va prezenta Hotărârea privind validarea alegerii Preşedintelui României, în conformitate cu prevederile art. 11 şi 37 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, şi ale art. 71 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În continuare, va fi prezentată Hotărârea Curţii Constituţionale privind validarea alegerii Preşedintelui României. Domnul Klaus Iohannis va depune jurământul conform art. 82 alin (2) din Constituţia României, urmând să semneze textul acestui document şi să îl înmâneze preşedintelui de şedinţă.

Declaraţia Parlamentului României cu privire la depunerea jurământului de către Preşedintele României va fi citită de preşedintele de şedinţă, după care domnul Klaus Iohannis va adresa un mesaj Camerelor reunite ale Parlamentului.

Şedinţa solemnă va fi condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Valeriu Zgonea, şi de preşedintele Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu." se arată în comunicat.

Odată încheiată ceremonia de învestire în fața aleșilor, la ora 13.00, pe acea ușă Klaus Iohannis iese președinte cu acte în regulă. Părăsește Parlamentul, iar de aici drumul către Cotroceni devine o chestiune de doar câteva minute.