Sari la conținut

Traian Băsescu, ultima conferință de presă la Cotroceni: „Asta e satisfacția mea, să auzi pesediștii bătrâni vorbind de stat de drept”

Urmăriți ultima conferință a președintelui Traian Băsescu

Președintele a ținut să precizeze că nu este o conferință de bilanț și nu va da cifre - atâtea vizite, etc. El a spus că vrea să dea o „poză reală” a României, nu cea deformată pe care adesea o prezintă la televiziuni oameni care nu utilizează informații oficiale sau cifre oficiale. „Îi îndemn, și în seara aceasta, ca înainte de a trece la demolare, să citească!”, a spus președintele. 

El a ținut în primul rând să mulțumească românilor pentru onoarea pe care i-au făcut-o de a le fi președinte timp de zece ani. „Această onoare, vă asigur că nu o voi uita nici eu, nici soția mea, nici familia mea. De aceea, le voi fi dator românilor să continui la atingerea obiectivelor pe care le au”, a spus Traian Băsescu. 

Șeful statului și-a structurat discursul pe trei segmente:

1. SECURITATEA ROMÂNIEI

2. ROMÂNIA ȘI UE

3. STATUL DE DREPT

SECURITATEA ROMÂNIEI

Când mi-am început mandatul, în decembrie 2004, principiul pe care am înțeles să funcționez a fost acestea sunt instituțiile, acestea sunt legile, să fac să funcționeze mai bine. Nu am plecat de la premiza că trebuiesc luate lucrurile de la capăt, pentru că este foarte greu.

După mandatul domnului Iliescu am pus o virgulă și am continuat preluând ce am considerat că este bun și am îmbunătățit ce am considerat că trebuie îmbunătățit.

În ceea ce privește securitatea națională. Fac afirmația cu toată responsabilitatea că românii trăiesc într-un stat sigur, într-o lume în care atacurile teroriste sunt la ordinea zilei, în care Europa și NATO sunt organizații formate din state care sunt ținte pentru teroriști, state care sunt ținte pentru atacurile cibernetice, România este o țară sigură datorită modului cum instituțiile ei funcționează.

Dacă privim la ce se întâmplă în jurul nostru. Dacă privim la agresivitatea vecinului nostru de la răsărit, a domnului președinte Putin și a armatei sale, vă asigur că România este de asemenea un stat sigur. Pentru România nu există riscul unei invazii, riscul unei destabilizări proiectată la Moscova. Vladimir Putin este insteresat de România, dar România este într-un sistem de alianță solid.

România a devenit un furnizor de securitate pentru multe alte state NATO, pe de o parte prin participările militare pe care le-a avut în Balcani, în Iralk, în Afganistan, în Africa, ocazie cu care putem spune că militarii armatei române s-au instruit în teatre de operații. Avem o armată care s-a perfecționat în condiții de război. Avem o armată antrenată. Furnizăm securitate prin scutul de la Deveselu. El nu este destinat doar pentru apărarea României, el este destinat să protejeze și multe alte state ale NATO, inclusiv Statele Unite.

Priviți la ce se întâmpla la baza militară de la Kogălniceanu, sute de pușcași marini sunt dislocați acolo, gata să se constituie într-o forță de intervenție rapidă. Priviți le exercițiile care se fac în Marea Neagră. Era greu să ne imaginăm în 2004 unde se va ajunge din acest punct de vedere.

În momentul de față sunt luate decizii pentru crearea a două comandamente NATO pe teritoriul României și ele trebuie să devină operaționale până în 2016.

România este mai sigură ca niciodată. Iar din acest punct de vedere, mesajul meu către români este că suntem în siguranță.

În această arhitectură a securității naționale, dincolo de ce v-am enumerat, trebuie să spun că serviciile românești de informații sunt totalmente conectate la sistemele de informații ale aliaților, în mod deosebit în ce privește informații de securitate. Nu vreau să fie o confuzie. Am văzut politicieni care spun că parteneriatul era din 2003, era o scrisoare a doamnei Albright. Parteneriatul despre care eu vorbesc este parteneriatul adoptat între președintele Obama și mine, care vizează o paletă extrem de largă și acesta trebuie pus în practică.

Atenție, când elaborăm legislația privind securitatea cibernetică, trebuie avut grijă mare să nu se ajungă la abuzuri. Internetul, pentru noi toți, este un mod de viață. Accesul la chestiuni de ordin personal care pot deveni publice trebuie controlat.

La începutul mandatului meu, România devenise țară membră NATO, acum este o țară NATO credibilă în interiorul Alianței. 

România trebuie să investească mai mult în modernizarea mijloacelor armatei. În acest context, pentru că se poartă mesajele prin presă, îl informez pe dl ministru Dușa că am vorbit cu președinte Juncker, iar acesta i-a cerut comisarului Moscovici să discute luni cu ministrul Finanțelor din România posibilitatea de a crește cu 0,1 la sută deficitul pentru dotarea armatei.

Deci, ROMÂNIA ESTE O ȚARĂ SIGURĂ, dar nu trebuie pus punct, trebuie consolidat acest proces. De aceea am trimis trupe suplimentare în Afganistan. Nu este o plăcere să trimiți soldați în Afganistan, dar atât timp cât aliații îți construiesc pe banii lor o apărare antirachetă, pregătesc flota militară, ai 600 de pușcași la Kogălniceanu, drumul normal este să consolidezi poziția de aliat credibil. România trebuie să consolideze parteneriatul strategic cu SUA.

RELAȚIA CU UNIUNEA EUROPEANĂ

Prezența noastră în UE se leagă de perspectiva de a avea cândva prosperitate. Nu avem alternativă la UE, așa cum pentru securitate nu avem alternativă la NATO.

Când vorbim de probleme reale, sunt două: Schengen și absorbția fondurilor europene, care ține de guvern.

Când am primit mandatul de la președintele Iliescu, România încheiase negocierile de aderare și aveam o listă lungă de probleme care condiționau aderarea, țineți minte marele efort cu stegulețele. 

Am avut onoarea să semnez la Luxemburg Tratatul de Aderare, a urmat apoi procesul de ratificare. A fost un efort intern pe care le-au făcut guvernările și un efort diplomatic.

A fost perioada crizei economice, atunci, în interiorul UE era un curent puternic de separare a zonei euro de non-euro, în afară de lupta noastră, a statelor non-euro, am avut șansa unei Germanii care n-a vrut o Europă cu două viteze.

Așa se face că am adoptat ca mod de a ne conduce economia celebrul pachet de șase. Și pe urmă pachetul de două norme. Așa se face că am devenit parteneri în zona euro plus. România a adoptat să-și însușească exigențele pentru zona eruo și participă odată pe an la reuniunile de state din euro zone.

Tot această dorință de a nu ne decupla de zona euro ne-a făcut, tot opțional, să adoptăm Tratatul fiscal, acela care stabilește ca statele să-și garanteze dezvoltarea și prosperitatea din resursele pe care le produc. Prin obiectivele la care trebuie să tindă aceste state practic se interzic deficitele și se stabilește ca defictul structural să fie de maxim 1%, limită la care România a ajuns, dar va trebui să trecem și la excedentul generat de economie. Eu cred că în maxim doi ani România nu va mai avea deficit.

State din zona euro au ajuns la grade de îndatorare de chiar și 130%, cum a fost situația Greciei și dacă nu mă înșel a Portugaliei. Ceea ce este enorm și face din țară una care să asigure prosperitatea cetățenilor din împrumturi, numai că împrumuturile trebuie date înapoi.

Opțiunea de ratificare a Tratatului fiscal a fost o opțiune bună pentru România. Ne garantăm o dezvoltare durabilă, cu resurse credibile.

Din acest punct de vedere, de la intrarea în UE, și asta este poza de astăzi, România a făcut progrese formidabile, pe care nu le recunoaștem, dar ele sunt și sunt consemnate.

Rata inflației este de 1,4%, rata la dobânzile pe termen lung este de 4,8%, cursul de schimb euro-ron este într-o marjă mai mică de 15%, deficitul bugetar este sub 3%, datoria publică este 37,9%. Astăzi România îndeplinește criteriile de convergență, criteriile de la Maastricht. Îi voi preda domnului președinte Iohannis o țară care îndeplinește toate criteriile de aderare la zona euro.

DESPRE EVOLUŢIA ECONOMIEI 

Dacă privim către evoluţia economică în 2009 inflaţia era 9,1% în 2004, 1,5 % în noiembrie. PIB de 61 miliarde în 2004, iar în 2014 – 152 miliarde, o creştere de 2,5 ori a PIB.

Exporturile în 2005 erau de 11,6 miliarde, anul acesta de 50 de miliarde.

Spectaculos faţă de nivelul Uniunii Europene este ponderea industriei în PIB, de 17-18% în Europa, în România este de peste 33%. Ea nu este o realitate a acestui an. Am privit evoluţia pe ultimii 10 ani. Investiţiile străine directe s-au făcut în industrie, de aceea avem o structură foarte bună a economiei. Important este să o menţinem. O economie mică, de 152 miliarde. Dacă privim şi la anii de succes pentru agricultuă, nu numai datorită voii Domnului, care ne-a dat vreme bună, dar şi datorită subvenţiilor de la UE. Totul este să alocăm banii de la UE pt transporturi, creşterea competitivităţii.

Nu aş vrea să vin în zone care să genereze confuzie şi să arate a populism, dar sunt nişte realităţi în ce priveşte salariile: 2004 - 768 lei; în 2014 salariul mediu brut - 2358 lei. In 2004, pensia era de 250 lei, in 2014 - 847 lei.

Românii pot fi optimişti în privinţa evoluţiei economiei româneşti şi capacitatea economiei României de a genera resurse pentru creşterea nivelului de trai. Acest lucru s-a întâmplat datorită creşterii investiţiilor străine directe dar si liberalizarea forţei de muncă, care a flexibilizat mult piaţa muncii şi a creat condiţii de optimizare a posturilor. Acest pas care ne-a scos din era comunistă a contractului de muncă pe viaţă, a adus un plus consistent la productivitatea muncii şi a PIB per cap de locuitor.

Deşi multe ţări din UE au fost şi încă sunt în criză, România a avut doar doi ani în care a avut scădere economică, România a avut în toţi aceşti 10 ani creştere economică.

Perspectiva României este de creştere economică, având în vedere fondurile europene.

Reformele structurale nu s-au oprit în zona pieţei de muncă, ci s-au făcut şi în educaţie, sistem de pensii, reforma în justiţie.

Președintele a vorbit despre reformele din justiție, educație, sănătate.

Justiția a devenit mai eficientă, dar e nevoie de consolidare în acest domeniu, cât și a modului în care jusțiția acționează.

În reforma educației au fost câțiva pași înapoi, dar esența a rămas. Cel mai mare câștig e reforma sistemului universitar și sistemul dual, care dă copiilor șansa de a avea o meserie.

Sistemul sănătății trebuie reformat. Pe site-ul Președinției proiectul de lege e încă în discuție. Știu că nu e dorită, dar ar pune în centru oamenii. Am eșuat în discuția despre reforma sănătății, dar ea trebuie reluată.

O mare nedumerire în Uniunea Europeană este cum în România a fost posibil ca mii de români să vrea să voteze și să fie împiedicați. Această problemă trebuie rezolvată cu prioritate pentru recredibilizarea României.

România are nevoie de reforma Finanțelor Publice. Nu a ANAF, ci a sistemului de taxe. Îmi permit să sugerez să se schimbe centrul de greutate de pe întreprinderi și cetățeni pe proprietate. Sunt taxe prea mici pe proprietate și mult prea mari pe producție. O schimbare ne-ar stimula propria noastră dezvoltare.

România trebuie să asigure independența energetică pentru ea și pentru Republica Moldova.

Aș sugera ca, în numele democrației, să se găsească soluții fiscale pentru presă. Presa e mult prea încorsetată de interesele patronilor. Trebuie ca presa să-și redobândească independența. Ca opozant, s-ar putea să-mi fac o temă din lucrul acesta!

România trebuie să se consolideze în interiorul UE și să devină un important jucător în zona euro. Problema euro poate fi rezolvată mai devreme de 2019, după părerea mea.

Îndeplinim criteriile tehnice și sperăm ca după raportul MCV să fie îndeplinite și criteriile politice pentru aderarea la Schengen.

Pentru piața muncii, trebuie să ne hotărâm: vrem liberalizare sau nu? Este demagogic să ne văităm că ne pleacă specialiștii? Dacă am avea restricții? Nu spun că e bine să plece, dar libertatea e un bun extraordinar al fiecăruia. Vă asigur că va veni și vremea refluxului și nu-i foarte departe, să nu-i învățăm pe cei mici că e urâtă libertatea pe piața muncii.  

STATUL DE DREPT

Aș trece la ultimul punct, statul de drept. Pot afirma că România a făcut progrese uriașe din 2004 și pînă acum. Aici o să fac o mică paranteză. Progresele pe care le-a făcut România în justiție nu sunt care s-au datorat nepărat schimbării legilor. S-au făcut pentru că procurorii și judecătorii sunt liberi, că nu mai au o presiune pe ei, au simțit că oamenii politici nu mai sunt intangibili. Nu numai că au simțit, sunt convinși că nu li se poate întâmpla nimic. Și codul penal vechi pedepsea furtul și codul penal nou pedepsește furtul, Și codul penal vechi pedepsea traficul de influență, și codul penal nou pedepsește traficul de influență.

Nu neapărat lipsa de modernizare a făcut ca acum justiția să funcționeze tot mai bine, ci oamenii, procurorii și judecătorii.

Nu pot să nu-mi amintesc declarația unui important om politic care spunea: Nu vom avea toată puterea până nu vom avea și justiția. Acest om trăia în alte epoci.

De aici a plecat și ideea că președintele e conflictual. Am fost conștient tot timpul că intervențiile frecvente pe această temă, atacurile la instituții care nu și făceau treaba, de exemplu Parlamentul, sunt de natură să-mi aducă prejudicii. Dar am știut că dacă o să tac o să privesc la lipsa de evoluție.

A fost un efort care a avut ca răspuns umilirea mea. Am luptat cu patroni de presă, nu m-am bătut cu ziariști. Rezultatul din 16 noiembrie are una din explicațiile mici și faptul că românii au înțeles ce înseamnă risc de oprire a proceselor de consolidare a justiției.

Din acest punct de vedere am o mare satisfacție, de câte ori vorbesc de justiție, mi-aduc aminte cât am pătimit, câți mă acuzau că justiția e la comanda mea, că la Cotroceni se stabilșete cui i se face dosar.

Pot să afirm și o spun public, că nu a existat niciun dosar care a pornit că a spus Băsescu procurorului sau judecătorului, cum nu a existat niciun dosar că la mine a venit cineva să-mi ceară asta.

Singurul dosar pe care l-am urmărit a fost dosarul de terorism al lui Omar Hayssam. În rest nu am întrebat niciun procuror pe cine anchetezi, sau n-am spus niciodată unui procuror închide dosarul ăsta. Poate asta e satisfacția supremă a mandatului meu, acea că începând cu 17 noiembrie 2014 atât PSD cât și liberalii au cuprins în discurs statul de drept, independența justiției. Le mai trebuie un timp să internalizeze treaba asta. Faptul că astăzi, după 16 noiembrie, aud liderii acestor partide vorbind de stat de drept, și nu numai liderii. Am să le aduc aminte că pentru acest discurs m-au suspendat de două ori. Dar e bine, că atunci când vor și internaliza acest discurs avem garanția că reforma în justiție este ireversibilă. Până când cele două mari partide, PSD și PNL, nu vor fi convinse că asta e soluția reală, justiția independentă dar și bine făcută, că ăsta-i drumul, încă mai avem riscul pasului înapoi în justiție. Dar eu sunt complet încurajat de discurul lor de după 16 noiembri. Liberalii au început mai devreme, dar PSD abia acum.

Asta e satisfacția mea, să auzi pesediștii bătrâni vorbind de stat de drept, cei care stabileau la ședințele de partid când îi deschid dosar lui Traian Băsescu.

Justiția lucrează tot mai bine și avem șanse să consolidăm acest lucru, s-a diminuat riscul de regres în abordarea pe care justiția o are.

Eu cred că o soluție bună ar fi să continuăm. Așa cum eu am pus o virgulă după mandatele domnului Iliescu și Constantinescu, cred că și după mandatele mele trebuie pusă o virgulă, nu punct și de la capăt. Trebuie pusă virgulă și făcute lucrurile mai bine în continuare.

Nu e atât de important să dai legi noi. Aduceți-vă aminte de SRI-ul domnul Timofte, Dumnezeu să-l ierte, de SIE din timpul domnului Fulga. Vîntu punea la dispoziția directorului SRI mașina cu care să circule, Vîntu știa tot ce era prin SRI, inclusiv informație economică. Și astăzi același SRI funcționează pe exact aceeași lege care a funcționat și în timpul domnului Iliescu. Avem alt SRI, alt SIE și au exact aceleași legi. Asta demonstrează că esența și aprecierea mea a fost corectă. Nu schimba neapărat legile, schimbă obiectivele și schimbă oamenii. Aici nu nimerești cu oameni întotdeauna cel mai bine. Esența este să nu ne apucăm să schimbă instituții, ci obiective și oameni.


Ce a răspuns Traian Băsescu la întrebările ziariștilor: 

Transcriptul integral al conferinţei de presă, AICI.


Administraţia Prezidenţială a anunţat că preşedintele Traian Băsescu va susţine această conferinţă de presă, sâmbătă, la Palatul Cotroceni, în Sala Unirii, începând cu ora 18.00. Conferința președintelui va fi transmisă în direct la Digi24.

Duminică, la Palatul Cotroceni urmează să aibă loc ceremonia de predare-primire a funcţiei între preşedintele Traian Băsescu şi preşedintele ales Klaus Iohannis.

Programul ceremoniei depunerii jurământului de către președintele ales, Klaus Iohannis

Preşedintele ales va depune jurământul de învestitură într-o şedinţă solemnă a Parlamentului, duminică, la ora 12.00.

După jurământul din Parlament, preşedintele va merge la Palatul Cotroceni, pentru ceremonia de predare-primire a mandatului. Klaus Iohannis va fi primit cu garda de onoare, la intrarea în Palatul Cotroceni. După intonarea imnului de stat şi primirea de către Traian Băsescu şi consilierii prezidenţiali şi de stat, Klaus Iohannis va fi primit în biroul preşedintelui.

Aici, Traian Băsescu îi va înmâna lui Klaus Iohannis Sigiliul de stat, în baza căruia preşedintele conferă decoraţiile şi Ordinul Steaua României în grad de Colan, care, prin lege, revine automat, pe perioada mandatului, preşedintelui României.

După o scurtă discuţie privată, preşedintele Klaus Iohannis îl va însoţi pe Traian Băsescu la ieşirea din Palatul Cotroceni, unde acesta va primi pentru ultima dată onorurile militare, înainte de a părăsi funcţia cea mai înaltă în stat.