Sari la conținut

DIN|INTERIOR. Politicienii, abonați la fondurile pentru mediu

În anul 2015, Administrația Fondului pentru Mediu a alocat aproape 5 milioane de euro unor ONG-uri, pentru realizarea de proiecte educaționale. Fondurile provin din taxa de mediu plătită de șoferi. Organizațiile ecologiste acuză însă instituția că a direcționat banii către asociații și fundații controlate de politicieni și de apropiați ai acestora.

„Cei care au câștigat sunt, în general, organizații nou-înfințate și, în multe cazuri, organizații cu legături politice, la vârful politicii românești”, spune Costel Popa, președintele Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.

„E de fapt o treabă penală, până la urmă! Haideți să o spunem pe cea dreaptă!”, spune și Lavinia Andrei, președintele Asociației Terra Mileniului III.

Întrebat cum se explică acest apetit al oamenilor politici pentru fondurile de mediu, Adrian Gearâp, președintele Administrației Fondului pentru Mediu, răspunde: „Nu cunosc aceste aspecte și nu vreau să exprim o opinie în zona aceasta”.

La începutul acestei săptămâni, coaliția pentru Mediu, compusă din 27 de ONG-uri, i-a solicitat președintelui Administrației Fondului pentru Mediu demisia.

„Nu iau în calcul să demisionez pentru că nu există niciun motiv să fac acest lucru, mai ales că, din punctul nostru de vedere, au fost respectate toate prevederile legale”, spune el.

Ecologiștii i-au reproșat că 80% din cererile de finanțare depuse de asociații au fost respinse, spun ei, prin „abuzuri” și „tertipuri birocratice”. Scopul, acuză reprezentanții societății civile, ar fi fost acela de a favoriza proiectele politicienilor.

„Ni s-a reproșat că nu avem cererea de finanțare, adică exact documentul pentru care am bătut drumul până acolo. (...) Este absurd! Noi bănuim că este un furt sau în cel mai bun caz o pierdere, dar asta e o privire inocentă!”, spune Costel Popa.

„Am primit un număr de înregistrare atunci când am depus propunere de finanțare. (...) Culmea e că numărul pe care l-am primit noi a primit finanțare. Dar noi când am fost afișați pe site-ul lor am primit un alt număr!”, spune și Lavinia Andrei.

Reporterii Din Interior au vrut să afle cine este la conducerea celor 28 de ONG-uri ale căror proiecte au fost declarate câștigătoare. Sunt organizații care aparțin unor foști miniștri, asociații ce se află în relații de colaborare cu președinți ai partidelor politice sau sunt controlate de funcționari publici. Vor primi bani și ONG-uri fără experiență în domeniul protecției mediului sau care nu au nici măcar sediile amenajate.

„Administrația Fondului pentru Mediu este un fel de stat în stat și nu este suficient controlată! Îmi pare rău să o spun, dar Ministerul Mediului ar trebui să îi controleze mai mult!”, spune Lavinia Andrei.

„Nu au existat niciun fel de presiuni asupra acestui program sau asupra oamenilor implicați în analiza dosarelor”, arată, pe de altă parte, Adrian Gearâp.

Unul din ONG-urile care va primi finanțare de la Administrația Fondului pentru Mediu este „Asociația Comunitatea” din București. Președinte este Cristian Petrescu, fost parlamentar PDL în perioada 2008-2012 și ministru al Dezvoltării Regionale în anul 2012. În prezent, Cristian Petrescu este membru al Partidului Mișcarea Populară și deține funcția de președinte al organizației sector 3 București. Fostul ministru a acceptat să ne acorde un interviu.

„Pasiunea pentru protecția mediului e dată de studii. Am un master în ecoturism și protecția mediului. Din păcate, pe Asociația Comunitatea nu am derulat până acum proiecte de mediu. Avem cu totul alte proiecte care au fost în derulare (...) marea majoritate pe asistență socială”, spune el.

„Asociația Comunitatea” a fost înființată în anul 2010. Până în prezent, organizația a derulat proiecte de asistență socială în sectorul 3 din București. ONG-ul a solicitat Administrației Fondului pentru Mediu suma de 876.000 de lei, adică peste 180.000 de euro. Proiectul presupune organizarea a șase tabere școlare într-o zonă defavorizată din județul Galați.

„Sunt practic 180 de tineri care vor învăța despre mediu, vor primi materiale de informare, vor face activități pe teren, o ecologizare a unei păduri, a unui parc”, spune Cristian Petrescu.

Administrația Fondului pentru Mediu a acceptat să finanțeze proiectul cu doar 534.000 de lei, adică puțin peste jumătate din suma solicitată. Fostul ministru Cristian Petrescu este nemulțumit și a depus o contestație pentru a primi mai mulți bani.

„Tăindu-ni-se o foarte bună parte din fonduri, suntem probabil puși în imposibilitatea de a îndeplini proiectul și atunci să renunțăm la el. Dar așteptăm să vedem care sunt concret cheltuielile tăiate și dacă mai putem face ceva”, spune el.

Printre ONG-urile care vor primi finanțare sunt și organizații care au fost conduse de lideri politici. Un exemplu în acest sens este Asociația „O șansă pentru viitor” din București. În perioada 2008-2009, președintele asociației a fost Alina Gorghiu, actualul șef al PNL. ONG-ul va primi 653.000 de lei, adică aproape 150.000 de euro, pentru un proiect intitulat „Deșeurile îți fură viață”.

M-am retras din Asociația O șansă pentru viitor în 2009. Nu am informaţii despre proiectele depuse de Asociaţia O şansă pentru viitor. Din 2009 nu m-am mai implicat în activitatea Asociaţiei, decât în calitate de participant la evenimentele şi acţiunile acestei organizaţii, atunci când timpul mi-a permis”, a fost reacția Alinei Gorghiu.

Succesorul Alinei Gorghiu la funcția de președinte al asociației a fost consilierul său parlamentar, Mara Calista. Anul trecut, ONG-ul i-a înmânat politicianului un premiu pentru „perseverență și implicare în realizarea cadrului legislativ în domeniul medierii”. În prezent, conform informațiilor disponibile pe pagina de Internet a organizației, președinte este Alexandra Bogdan.

„Voi răspunde, în continuare, la invitaţiile Asociaţiei O şansă pentru viitor, dar şi la demersurile altor ong-uri. Consider că oamenii politici au obligaţia de a ţine cont de expertiza care vine din zona societăţii civile”, arată Alina Gorghiu într-un comunicat.

Un alt ONG care va primi fonduri este „Asociația Tinerilor Pro Natura” din județul Brașov. Organizația va beneficia de 718.000 de lei, adică 160.000 de euro, pentru a realiza un proiect educațional. În Registrul O.N.G, baza de date a Ministerului Justiției, președintele asociației este primarul orașului Predeal, Liviu Cocoș. Însă, în declarația de interese, edilul nu face nicio referire la această calitate. Reporterii Din Interior l-au contactat telefonic pentru a lămuri situația. Primarul neagă orice legătură cu „Asociația Tinerilor Pro Natura”.

Administrația Fondului pentru Mediu va finanța și unele proiecte depuse de ONG-uri fără activitate, care aparțin unor funcționari din administrația locală.

Un exemplu este „Asociația Pro Consulting 12” din Gorj. Președintele organizației este Valeriu Petrică, fost șef al Direcției Agricole Gorj, din partea PSD. „Asociația Pro Consulting 12” va primi 163.000 de lei, adică 35.000 de euro, pentru un proiect ce presupune colectarea și distrugerea deșeurilor medicale. Asta deși ONG-ul nu are nici măcar sediul amenajat.

Asociația a fost înființată în martie 2014, cu doar patru luni înainte de sesiunea de depunere a proiectelor, din iulie 2014. Președintele ei, Valeriu Petrică, recunoaște că nu se pricepe la problemele de mediu. Spune însă că este hotărât să învețe și să ducă la bun sfârșit proiectul.

„Cunoştinţe de specialitate strict în domeniul mediului, nu. (...) Eu, spre exemplu, sunt inginer horticol şi toate problemele legate de poluare pe domeniul agriculturii îmi sunt binecunoscute. Între cei care lucrează mai avem şi câţiva care lucrează în minierit, la fel, au cunoștiință de tot ce se înseamnă problemele de mediu de acolo”, spune Valeriu Petrică, fost șef al Direcției Agricolă Gorj.

ONG-urile înființate peste noapte au profitat de o „portiță” procedurală. Administrația Fondului pentru Mediu nu le-a impus să demonstreze că au experiență în derularea proiectelor.

„Orice organizaţie începe cu proiecte mai mici, nu cu proiecte de sute de mii de euro. În niciun caz nu se pot pune 100-200 de euro în braţele unor organizaţii înfiinţate acum două luni. Asta este o nebunie şi un abuz al banului public!”, spune Costel Popa, de la Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis.

„A fost primordial ca cât mai multe ONG-uri să aibă acces la acest program şi aici mă refer la faptul că o experienţă similară ar fi creat o restricţie în a accesa programul”, răspunde preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu.

De partea cealaltă se află marile organizaţii de mediu care chiar au experienţă în domeniu. Cu alte cuvinte, au pierdut chiar cei care se pricep. Printre cei excluşi de la finanţare se află Societatea Ornitologică Română, Terra Mileniului III şi Ecopolis.

Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis a fost înființat în anul 2010. ONG-ul a realizat o serie de proiecte privind monitorizarea calităţii aerului şi a apei din Bucureşti. În prezent, organizația a pregătit un proiect de lege privind achizițiile verzi.

„Am iniţiat legea achiziţiilor verzi în România, prin care autorităţile să cumpere produse ecologice şi tradiţionale din România să şi fie obligate şi să ne aliniem astfel unei strategii europene în domeniu”, spune președintele centrului, Costel Popa.

El acuză Administrația Fondului pentru Mediu că a respins, abuziv, proiectul organizației. Costel Popa susține că funcționarii au făcut pierdută cererea de finanțare.

„Am depus un dosar şi, din motive necunoscute însă, acea cerere a fost făcută pierdută”, spune el.

„Nu avem la cunoştinţă despre niciun fel de astfel de chestiuni. Pot să vă spun încă o dată că s-au respectat toţi paşii legali din punctul nostru de vedere”, este replica preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu.

Un alt ONG cu experiență în domeniu care nu va primi fonduri este Asociația „Terra Mileniului III” din Bucureşti. Asociaţia a fost înfiinţată în anul 1998 şi a derulat peste 128 de proiecte de specialitate. Preşedintele Lavinia Andrei reclamă, la rândul său, un abuz din partea funcționarilor.

„Aici am primit numărul de înregistrare pentru cererea noastră de finanţare 199 c, iar la rezultatele care au fost transmise fundaţia Terra Mileniului III apare cu 198 c. Tocmai de aceea am depus şi contestaţie”, spune ea.

Lavinia Andrei susține însă că astfel de nereguli au avut loc și în trecut. În anul 2005, a lucrat în comitetul de avizare a proiectelor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu. A acceptat să ne dezvăluie cum se realiza, la acel moment, analiza dosarelor.

„Mi-am dat şi demisia, tot pentru astfel de considerente, că treaba era netransparentă, deci la comitetul de avizare ei ne aduceau o listă cu proiectele care erau avizate, dar nu ne aduceau proiectele fizic, ca să ne uităm pe ele, trebuia să îi credem pe cuvânt!”, spune ea.

Respinsă de la finanțare este și Societatea Ornitologică din România, primul ONG de mediu din ţară, înființat în anul 1990. Organizația, cu sucursale în 22 de judeţe, este afiliată Bird Life international, o reţea care militează pentru conservarea păsărilor sălbatice, în intreaga lume.

„Motivul pentru care am fost descalificaţi practic a fost că adresa din statut cu cea de unde suntem acum nu era una şi aceeaşi. De obicei, când apar neconcordanţe de genul ăsta este foarte uşor de rezolvat printr-o scrisoare de clarificare. Nu a fost cazul, am fost descalificaţi direct!”, spune Dan Hulea, preşedintele Societății Ornitologice Române.

Proiectul Societății Ornitologice constă în realizarea unui manual pentru cadrele didactice şi pentru pasionaţii de păsări sălbatice. Preşedintele organizației a solicitat Administrației Fondului pentru Mediu să anuleze selecția proiectelor și să înceapă o nouă procedură.

„Şi aşa, pentru natură sunt puţine fonduri, dacă le şi risipim şi ne purtăm într-un mod nepotrivit, practic aruncăm cu banii din taxele noastre”, spune Dan Hulea.

Mai grav este că Administrația nu va evalua rezultatele proiectelor, practic nu vom afla niciodată pe ce s-au dus banii publici pentru că nu există o reglementare în acest sens.

În concluzie, milioane de euro vor ajunge în conturile unor ONG-uri controlate de oameni politici. Și asta fără ca vreo autoritate să verifice dacă banii s-au dus pe apa sâmbetei sau au fost cheltuiţi cu folos.