Sari la conținut

Reportaj | Silicon Valley de România: Cine sunt românii de succes din IT

Într-un apartament din Bucureşti, doi tineri programatori plănuiesc să cucerească lumea cu invenţia lor.

„Cum ar fi ca, în momentul în care pleci din casă, luminile să se stingă în spatele tău, televizoarele să se închidă, fără ca tu să faci nimic?”, se întreabă Ştefan Răducan, student şi antreprenor în IT.

La câteva străzi distanţă, din camera sa de cămin, Ionuţ Budişteanu, student şi inventator, visează că va schimba industria cu inovaţiile sale high-tech, premiate peste hotare.

„După ce am câştigat marele premiu în America (...) a fost un impuls foarte mare pentru mine”, spune el.

La Cluj, o echipă de români dezvoltă tehnologii de navigaţie prin GPS, folosite pe întreg mapamondul, iar în laboratoarele Bitdefender din Bucureşti se dezvoltă tehnologii antivirus folosite de peste 500 de milioane de oameni.

Aceştia sunt doar câţiva dintre antreprenorii români din IT. Unii sunt la început de drum, alţii au devenit nume "grele" în industrie. Domeniul IT a devenit "copilul teribil" al economiei româneşti.

„Piaţa românească s-a dezvoltat foarte mult”, spune Florin Talpeş, antreprenor IT.

„Pentru noi, faptul că am venit în România este o poveste de succes”, spune şi Philipp Kandal, un alt antreprenor în IT.

„Programarea pentru mine înseamnă pasiune. Cu siguranţă ăsta este viitorul”, afirmă studentul Ionuţ Budişteanu.

Anul trecut, contribuţia segmentului IT&C la PIB a depăşit-o pe cea a agriculturii. Concret, doar cei 93.000 de angajaţi în IT şi telecom aduc valoare adăugată la Produsul Intern Brut, cât 350.000 de salariaţi în construcţii şi 2,6 milioane de persoane active în agricultură. Practic, în următorii ani, IT-ul poate deveni locomotiva economiei.

„L-aş descrie, în momentul ăsta, ca un loc foarte aglomerat. Un loc în care se întâmplă foarte multe lucruri care nu se întâmplau până acum. Au apărut foarte multe firme, atât cu capital autohton, cât şi cu capital străin, în această industrie. S-au căutat specialişti chiar şi în criză, în România. Şi a început să crească numărul de companii venite din România. Am început să auzim de poveşti de succes cam o dată la două luni, cam aşa. Este într-o creştere foarte mare”, declară Andrei Pitiş, preşedintele asociaţiei patronale a industriei de software şi servicii, ANIS.

Trei tineri români creează tehnologii pentru "casele inteligente"

O cutie neagră şi lucioasă, al cărei prototip a fost executat la comandă în China: pe aceasta pariază trei studenţi din Bucureşti. Ştefan Răducan, Mihai Răţoiu şi colegul lor, Robert Marinescu, au construit, la nici 25 de ani, primul dispozitiv wireless românesc care controlează, prin telefon sau smart-watch, orice obiect care se găseşte în "casele inteligente" - tehnologie care interconectează electronicele dintr-o locuinţă. Cutia celor trei români poate controla wireless un program special de lumini, poate fixa temperatura din frigider sau poate stinge televizorul, toate după obiceiurile de zi cu zi ale utilizatorului. Tinerii programatori bucureşteni cochetează cu antreprenoriatul încă din liceu. Semnalul că fac bine ceea ce fac a venit în anul 2013, când au câştigat un concurs.

„Zeno este un device care nu trebuie decât băgat în priză şi nu vei interacţiona niciodată cu el”, spune Ştefan Răducan.

„Am aplicat către mai multe concursuri locale şi am fost acceptaţi în cadrul unui concurs care s-a ţinut la Universitate. Am reuşit să luăm premiul care ne interesa, consta într-o sumă de bani şi pentru noi asta era cel mai important. Suma aia ne-a ajutat foarte mult. Pentru că aşa am reuşit să intrăm în discuţii şi cu alţi programatori, care au reuşit să ne ajute în dezvoltarea produsului”, mai spune tânărul.

Ştefan şi colegii săi îşi împart timpul între şcoală, dezvoltarea proiectului şi întâlniri online cu posibili investitori din Vest. Visul rămâne însă dezvoltarea unei companii, în ţară.

„Aş vrea să-mi creez o echipă mult mai mare şi să rămânem totuşi local. Întotdeauna am avut o pasiune pentru tehnologie şi, cu trecerea timpului, au apărut tot felul de mijloace care să ne ajute. Fie că-ţi dai un doctorat, fie că eşti la un nivel foarte mic, tot poţi să ai o idee care să împingă linia tehnologiei. Şi asta am încercat să facem şi noi”, explică Ştefan.

Administratorul de bloc tehnologizat: Un software ar putea schimba viaţa la bloc

Pe Bogdan Ioan, un alt antreprenor aflat la început de drum, l-a inspirat oraşul în care trăieşte. A observat că Bucureştiul este copleşit de blocuri comuniste, de zeci de mii de imobile, administrate după un sistem învechit.

„Mă plimbam pe stradă şi am zis "Uite, în Bucureşti sunt foarte multe blocuri" şi poate putem să le oferim oamenilor ăstora ceva, să-i aducem cumva împreună pe toţi sub umbrela software-ului”, afirmă Bogdan Ioan, antreprenor în IT.

Bogdan şi partenerul său de afaceri, Valentin, au creat un software şi o platformă online care reduc la doar câteva clickuri tot ce presupune administraţia unui bloc. Facturile, contabilitatea, totul se face online, pe baza unui abonament anual.

„În momentul de faţă, programul îl ajută pe administrator să-şi facă lista de plată, dar şi toată contabilitatea pe care el ar trebui să o facă pe lista asta de plată. Şi după aia, pentru că e online, le permite şi proprietarilor să intre cu conturile lor. Pot să vadă cum s-a calculat întreţinerea, de ce mă costă 30 de lei gazul... Şi să o şi plătească online”, explică el.

Peste 10.000 de apartamente din întreaga ţară sunt în prezent administrate prin software-ul dezvoltat de Bogdan şi Valentin la ei acasă. Bogdan încă îşi face timp să se întâlnească cu adminstratorii de bloc, ca să-i convingă de beneficiile tehnologiei. Pe unii, chiar dacă sunt mai în vârstă, nu i-a speriat deloc schimbarea.

Bogdan Ioan speră ca ideea administratorului-online să schimbe felul în care românii trăiesc la bloc. Asta, spune el, este mai important decât banii.

„Mi-ar plăcea să fie un produs care să atingă cât mai mulţi oameni din ţară. Asta m-ar face cel mai fericit”, spune tânărul.

De pe coperta "Time", în antreprenoriat

Dintr-o cameră de cămin din complexul Grozăveşti, Ionuţ Budişteanu încearcă şi el să intre în lumea antreprenorilor.

„Să fii corporatist, să lucrezi la o corporaţie foarte mare e destul de uşor. Mult mai interesant este să încerci să dezvolţi un produs de la zero.

Numele tânărului programator a devenit cunoscut tuturor românilor în anul 2013. Revista americană "Time" l-a inclus în "Top 20 cei mai influenţi adolescenţi din lume". În acelaşi an, a primit marele premiu Intel ISEF, pentru proiectarea unei maşini low-cost, fără şofer, condusă prin inteligenţă artificială.

„A fost un impuls foarte mare pentru mine, pentru că mi-a dat de bănuit şi de gândit foarte mult că ceea ce fac eu acasă, în garajul meu, în căminul meu, în camera mea de cămin sunt lucruri interesante şi cândva vor avea aplicaţie. Am avut foarte multe întâlniri remarcabile. O experienţă foarte interesantă a fost când m-am întâlnit cu fostul preşedinte Jose Manuel Barroso, am fost invitat la întâlniri private cu el şi inventatorul cubului Rubik. A fost o discuţie foarte interesantă între un inventator consacrat, cum era Rubik, şi un tânăr din Hackerville din Râmnicu Vâlcea, care face tot felul de chestii pe calculator”, povesteşte Ionuţ.

În prezent, Ionuţ lucrează la un robot industrial, care, speră el, va revoluţiona fabricarea plăcilor electronice.

„E gândit mai mult pentru garaj, pentru afaceri şi volume mai mici. Maşinăria asamblează maxim 75.000-100.000 de unităţi”, explică Ionuţ Budişteanu.

Un robot similar poate costa şi 100.000 de dolari şi este accesibil doar marilor companii. Cel proiectat de Ionuţ nu va depăşi însă 2.000 de dolari. Recent, Ionuţ a fost din nou premiat, la Salonul de Inventică de la Geneva, pentru un dispozitiv electronic capabil să detecteze jefuitorii de bănci. Ionuţ este încântat că trăieşte într-o "epocă digitală".

„Programarea pentru mine înseamnă pasiune şi consider că este un drum în viaţă. Chiar am fost surprins să văd că în anii în care trăim noi este o epocă a programatorului, o epocă a "computer-geek"-ului. Cu siguranţă asta este viitorul”, spune studentul.

De la IT în comunism, la idei folosite de milioane de persoane

Această masă de tineri români pricepuţi în IT nu a apărut însă peste noapte... Pe Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender, căderea regimului comunist l-a propulsat în lumea celor mai cunoscuţi antreprenori. A înfiinţat, chiar în anul 1990, una dintre primele firme româneşti de IT. Înainte de 1989, Florin Talpeş şi soţia sa, Măriuca, au fost cercetători pe platforma Pipera.

„România nu a plecat de la 0 în 1990. Aş putea spune că platforma Pipera a apărut cam în acelaşi timp cu Silicon Valley. Sfârşitul comunismului a prins România cu o masă de specialişti în IT foarte consistentă. Era un rezervor de specialişti excepţionali”, spune Florin Talpeş.

După 1989, cei mai mulţi specialişti au plecat peste hotare. A fost un adevărat "exod al creierelor". Şi soţii Talpeş au fost tentaţi să emigreze.

„Ţin minte că mi-a amintit, Măriuca mi-a amintit, soţia mea, că şi ea a pus problema asta, dacă nu facem şi noi pasul ăsta. Măriuca îmi zice că răspunsul meu a fost "Hai să încercăm doi-trei ani şi, dacă nu merge, atunci plecăm”, mărturiseşte Florin Talpeş.

S-a dovedit a fi decizia corectă. În anul 1990, afacerea cu software a familiei Talpeş începea cu un joc pe calculator.

„Exista o firmă care făcea jocuri în Franţa, avea o problemă cu un joc de tenis de câmp. Au zis: dacă în două săptămâni veniţi cu o soluţie, aveţi primul contract de la noi. Noi am venit în două zile, după două nopţi am venit cu soluţia deja către ei. Aşa că am luat primul contract. Unul din primele lucruri pe care le-am făcut a fost să merg la oameni care erau excepţionali, care lucrau în ITCI. De lucrat, lucra fiecare pe unde putea. Primele întâlniri, ca să zic aşa, le-am făcut în sufragerie la noi, aia era sala de şedinţe”, îşi aminteşte fondatorul Bitdefender.

Ideea unui antivirus românesc a venit însă mai târziu, dintr-o necesitate.

„S-a întâmplat de vreo două ori ca dischetele noastre să fie infectate, noi să nu ştim, cu viruşi. Viruşii ăştia veneau pas cu pas, dischetă cu dischetă de pe un calculator, chiar se plimbau aşa, cu sacoşa, ca să zic, veneau din Bulgaria. Tinerii talentaţi în informatică erau îndoctrinaţi şi unii dintre ei jucau rolul de activişti. Şi atunci erau unii tineri buni programatori care voiau să se răzbune pe capitalismul ăsta, pe Vest, scriind viruşi. Scriau viruşi ca activism. Şi atunci am început să studiem viruşii, să găsim instrumente”, spune Talpeş.

Astăzi, antivirusul produs de echipa lui Florin Talpeş la Bucureşti este pe primele locuri în topurile produselor de securitate IT de pe întreg mapamondul. Peste 500 de milioane de oameni de pe întreaga planetă folosesc tehnologia dezvoltată de români.

La Bucureşti se dezvoltă în prezent o soluţie de securitate pentru "internetul tuturor lucrurilor" - concept care apare din ce în ce mai des în dezbaterile pe teme IT.

„O soluţie de securitate pentru aşa numitul "internet of things", internetul lucrurilor. Ai o grămadă de alte device-uri în casă, care rămân neprotejate. Mă refer la smart-tv-ul pe care l-ai cumpărat, mă refer la tabletele, la un e-reader, la toate device-urile pe care le ai în casă şi care trebuie protejate. Este un produs 100% românesc, produs de români”, spune Dan Berte, designer IT la Bitdefender.

Florin Talpeş se mândreşte cu faptul că business-ul său este „made in Romania”. Drept dovadă, ca logo al firmei a fost ales lupul dacic.

Suntem o multinaţională, da? Dar putem să afirmăm: grupul e pornit din România”, spune Talpeş. Întrebat dacă a fost tentat vreodată să vândă compania, acesta a răspuns: „N-am dat un răspuns la întrebarea asta. Vrem să demonstrăm că, cu inteligenţă din România, poţi să ajungi să fii lider pe anumite segmente de înaltă tehnologie”.

Cum este să faci business cu "giganţii" din IT

Nu toţi antreprenorii cunoscuţi din IT dezvoltă afaceri care să rămână în România. Radu Georgescu s-a făcut cunoscut drept omul care dezvoltă business-uri în serie, pe care, ulterior, le vinde la preţuri uriaşe, către parteneri străini. Anul trecut, compania Axigen a fost cea de-a patra tranzacţie reuşită de Radu Georgescu, după RAV - cumpărat de Microsoft, Gecad ePayment - cumpărat de Naspers - şi Avangate - achiziţionat de Francisco Partners. Deşi i-au adus bani şi faimă, Radu Georgescu vorbeşte cu modestie despre afacerile sale.

„Asta e cel mai mişto lucru care ne face să ne sculăm dimineaţa: să iei o foaie de hârtie albă, pe care să o transformi într-un business-plan, pe care să o transformi după aceea într-un produs. Asta este satisfacţia. Faptul că cineva îţi plăteşte pe acel produs este argumentul suprem că ai făcut ceva bine. După care, din punctul meu de vedere, compania trebuie pusă în mâinile cuiva care ştie să facă mai bine mai departe”, spune antreprenorul român.

Radu Georgescu a pornit în afacerile IT încă din anul 1992, când în România se dezvolta capitalismul sălbatic.

„Atunci nu se ştia ce înseamnă o companie, ce înseamnă o firmă, cum se ţine contabilitatea”, spune Georgescu. El mărturiseşte că întâlnirile de afaceri se ţineau chiar la el în dormitor.

În anul 2003, ziarele economice anunţau că RAV, antivirusul dezvoltat de echipa lui Radu Georgescu, este cumpărat de gigantul Microsoft. Un succes nemaiîntâlnit în România până atunci. La negocieri, antreprenorul român a purtat discuţii cu Bill Gates, fondatorul companiei americane, cel mai bogat om de pe planetă la acel moment. Pentru Radu Georgescu, însă, succesul înregistrat la Microsoft rămâne un business ca toate celelalte, care nu i-a schimbat cu nimic modul de viaţă.

„Nu cred că este ceva "out of the ordinary". Şi nu ar trebui să fie "out of the ordinary". Oamenii din zona America sunt oameni la fel de normali ca oamenii din zona Europa şi din România. Faptul că se numesc Bill Gates, Steve Ballmer sau mai ştiu eu cum nu face nicio diferenţă. Este o experienţă foarte bună, dacă vrei să faci business global, trebuie să te întâlneşti cu astfel de oameni. Trebuie să fii cu mintea deschisă”, mai spune Radu Georgescu.

În prezent, acesta mizează pe moneda virtuală, bitcoin, dar şi pe dezvoltarea unui smart-watch, care ar putea concura cu produsul similar lansat de gigantul Apple. Rămâne convins că românii talentaţi din industrie nu ar trebui să se simtă inferiori nimănui.

„Percepţia asta de "Noi suntem în România", de câte ori aud că firma asta românească este cea mai tare, a avut cea mai mare lansare, a avut cea mai mică lansare, a reuşit să iasă afară din România. Păi, da! E ca şi cum s-ar lăuda o firmă din Arad că a reuşit la Bucureşti. Foarte bine, bravo, felicitări! Trăim într-o lume în care Londra este la trei ore distanţă, este mai aproape decât Arad. Trăim într-o lume globală. Trăim într-o lume cu foarte multe companii mişto. Şi cred că ar trebui să ne bucurăm de fiecare companie care a început de jos şi se face mare. Sunt companii făcute de copii, fie că ei se cheamă Mark Zuckerberg sau Bobby Voicu şi mi se pare foarte-foarte mişto!”, e de părere Radu Georgescu.

Viaţa într-o firmă de jocuri pe calculator: Între muncă şi distracţie

În România, ultimii ani au adus pentru segmentul IT sume uriaşe de bani. Din ce în ce mai mulţi români trăiesc poveşti de succes. Unii dintre ei fac bani chiar şi în joacă.

Cristi Badea, Bobby Voicu şi Elvis Apostol au pariat pe un joc de cărţi online, după un brand celebru: Solitaire. A devenit în doar doi ani un adevărat fenomen social. Solitaire Arena a adunat peste un milion de utilizatori la nivel mondial. Jocul produs la Bucureşti a fost remarcat inclusiv de cei de la Facebook.

„Nu cred că a pornit exact ca o glumă, pur şi simplu căutam un titlu. Am văzut ironia să faci un joc la dublu care se cheamă "Solitaire", care înseamnă "Singur", dar focusul nostru în perioada aia era foarte mult pe eficienţă. Investiţia iniţială nu a fost foarte mare. Cred că a fost câteva zeci de mii de dolari, care au fost economiile noastre”, spune Bobby Voicu, co-fondator al unei firme de jocuri.

„Am început acum trei ani de zile. Am fost la Dublin, la un accelerator de business. În Irlanda am început, au fost probabil 200 de aplicaţii, au ales probabil 10 echipe, noi am fost una dintre el, eram singura din România. Şi în Irlanda am dezvoltat foarte, foarte mult proiectul”, spune, la rândul său, Cristi Badea, co-fondator la aceeaşi companie.

Al treilea partener în afacere, Elvis Apostol, spune că şi-a dat demisia de două ori de la locul de muncă pe care îl avea. „Pentru că nu-mi doream doar atât, nu era suficient să-ţi doreşti doar să câştigi nişte bani. Voiam să fac ceva, voiam mai mult, mult mai mult”, spune el.

În prezent, jocul dezvoltat la Bucureşti se află în Top 3 în Europa. Românii au fost felicitaţi de fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg.

„Specific legat de Mark, am avut ocazia chiar săptămâna trecută să ne întâlnim şi ne-a felicitat pentru ce rezultate avem în momentul de faţă”, spune Cristi Badea.

Este mult de muncă, dar este timp şi pentru distracţie. Pe modelul marilor giganţi IT din Silicon Valley, birourile programatorilor sunt locuri unde găseşti jocuri, mâncare şi spaţii de relaxare.

„Am împărţit biroul în două zone: este zona de relaxare, zona de joacă şi zona de lucru. Încercăm să avem cât mai multe lucruri pe care oamenii să le folosească ca să se relaxeze. Fie că este vorba de câteva ore petrecute cu familia, în care poţi să vii cu prietenii sau cu familia aici să jocui boardgame-uri. Asta a fost una dintre misiunile pe care le aveam noi la început. Am zis să facem o chestie care să fie diferită faţă de ce alte locuri de muncă am avut în trecut. Prima dată când am intrat în birou, acum un an şi jumătate, a fost foarte de impact când am văzut, am deschis biroul şi am văzut tot oraşul. E destul de tare”, spune Cristi Badea.

Afacerea celor trei români este pe val. Iar Elvis Apostol spune că nu va uita prea curând de unde a plecat. Ca dovadă, şi-a tatuat numele firmei pe braţ. „E şi o declaraţie de implicare. Asta nu înseamnă că pentru toate start-up-urile viitoare o să-mi fac câte un tatuaj”, spune el.

Cluj, comparat cu Silicon Valley

Succesul din IT s-a extins în întreaga ţară. Două treimi din companiile românești din domeniu cu cea mai rapidă creștere din Europa sunt din Transilvania și Maramureș. Cele mai bune exemple sunt în oraşul Cluj Napoca, comparat de cunoscuta publicaţia franceză "Paris Match" cu un "Silicon Valley din Europa de est".

„Clujul este un pol al dezvoltării în IT, dat fiind resursa universitară”, afirmă Dan Codrean, subprefectul judeţului Cluj.

Unele dintre cele mai mari tranzacţii din IT din ultimii doi ani nu au vizat companii din Bucureşti, ci din Cluj Napoca. În anul 2014, LiveRail - un serviciu de publicitate video online - a fost achiziţionat de Facebook cu un preţ estimat la peste 400 de milioane de dolari. Proiectul a crescut în Silicon Valley, dar a început la Cluj, ca o asociere între Sergiu Biriş, Andrei Duncă şi britanicul Mark Trefgarne.

Sergiu Biriş este printre cei mai cunoscuţi antreprenori români din IT. Pe lângă implicarea în LiveRail, a lansat Trilulilu, primul site de tip Youtube românesc. În ciuda succesului, a rămas la Cluj.

„Am început construind site-uri pentru firme mici din oraşul meu natal, din Gherla, şi lucrând pentru site-ul oraşului. Eu am făcut site-ul oraşului, gherla.ro, din proprie iniţiativă. În timpul facultăţii mi-am fondat o mică agenţie web. Am ajuns la un moment dat la concluzia că nu mai vrem să lucrăm atât de mult pentru clienţi, ci vrem să ne implementăm noi ideile. Poate că un moment interesant a fost când am fost refuzat la primul şi singurul meu interviu de job, pe care l-am avut în timpul facultăţii. Erau doi băieţi atunci şi m-au respins, au spus că nu sunt destul de creativ şi că nu-s pe profilul lor. Şi atunci mi-am dat seama că, dacă nici să mă angajez nu pot, atunci trebuie să demonstrez că de fapt mă pricep. Am încercat pe cont propriu şi văd că m-am descurcat până acum. Piaţa IT din România cred că e pe un trend foarte pozitiv. Eu sunt foarte încântat de ce se întâmplă”, spune Sergiu Biriş.

În anul 2011, tot de la Cluj veneau veşti despre un alt succes în IT. Patru studenţi ajungeau în finala de la New York a competiţiei ImagineCup, organizată de Microsoft. Scopul proiectului: să facă lumea un loc mai bun. Aplicaţia dezvoltată de Cosmin Mihaiu, Andrei Cantea, Andrei Dascălu şi Alina Călin a devenit un mod extrem de plăcut prin care pacienţii se pot recupera fizic în urma unor probleme locomotorii. Tinerii au îmbinat monitorizarea cu senzori în timpul exerciţiilor de recuperare cu o serie de jocuri video.

„Noi am creat această aplicaţie atât pentru pacienţi, ca să fie recuperarea mai uşoară pentru ei şi mai plăcută, dar şi pentru terapeuţi, care au nevoie de o unealtă, pentru a-şi gestiona mai bine pacienţii. MIRA se foloseşte în foarte multe centre, atât în România, cât şi în Marea Britanie. În plus, este în testare în SUA, la o clinică din New York, în India, la o clinică de acolo, şi în Rusia. Eu nu mi-am imaginat vreodată că o să ajung să fac ceea ce fac acum. Cred că noi toţi ne-am ataşat de acest proiect de la început şi ne-am dorit foarte mult să-l ducem mai departe, fără să ne intereseze de fapt unde o să ajungem. Noi vrem să ajungem mai departe”, afirmă Alina Călin, co-fondator al unei companii care a dezvoltat aplicaţia IT medicală.

Cluj Napoca a devenit o ţintă şi pentru investitorii străini. În anul 2014, Skobbler - companie germană care creează hărţi digitale la Cluj - a fost achiziţionată de americanii de la Telenav cu un preţ estimat la peste 20 de milioane de dolari. Germanul Philipp Kandal, unul dintre fondatorii firmei, crede că programatorii clujeni sunt printre cei mai buni din Europa.

„Am ales România, în primul rând datorită universităţilor bune pe care le aveţi aici. Clujul e mai bun decât California, în multe aspecte. Oamenii ar trebui să fie mândri de asta. Îmi petrec cam o săptămână pe lună acolo (în Silicon Valley - n.r.), energia de acolo e fantastică. Dacă este ceva ce mi-aş dori să copieze românii de acolo, acel lucru este entuziasmul”, spune Philipp Kandal.

Pentru un antreprenor străin, mediul de afaceri românesc nu este unul obişnuit. Iar când a ajuns pentru prima dată în România, Philip putea găsi destule motive să renunţe.

„Primul lucru, desigur, am fost ţepuit de taximetristul de la aeroport. Câteva zile mai târziu, cineva a încercat să facă o comandă prin cardul meu de credit, să-mi fure banii. În România s-au întâmplat multe lucruri ciudate, dar niciunul grav”, spune germanul.

În prezent, ca să nu mai fie nevoit să treacă prin astfel de situaţii, Philip studiază limba română. Şi plănuieşte să nu plece de la Cluj prea curând.

„Ai mult talent aici. Aici, cei mai deştepţi şi talentaţi se îndreaptă spre informatică. În Germania, cei mai deştepţi devin avocaţi sau altceva. Talentul de aici e uimitor, ieşit din comun! Pentru noi, faptul că am venit în România este o poveste de succes”, mărturiseşte Philipp Kandal.

Cine sunt românii de succes din IT

IT-ul poate deveni unul dintre pilonii strategici ai economiei. În ultimii ani, România a devenit atractivă pentru marile corporaţii din domeniu, pentru forţa de muncă specializată şi ieftină, dar şi pentru o serie de facilităţi fiscale care încurajează investiţiile. Specialiştii cred însă că, dincolo de idei bune, românii trebuie să iasă din sfera de influenţă a marilor companii străine. Peste 80% din ce se produce aici se face prin outsourcing, industria din România rămânând încă puternic orientată spre exporturi.

„Cu IT-ul poţi concura la nivel mondial. Şi dacă cineva, în sfârşit, îşi va da seama şi va face ceea ce trebuie să facă, am putea fi undeva mult mai proeminent”, spune Andrei Pitiş, preşedintele ANIS.

„România are o imagine relativ negativă în Europa de Vest. Ei, IT-iştii, au spart imaginea asta negativă”, e de părere Florin Talpeş.

În prezent, există peste un miliard de dispozitive smartphone conectate online şi trei miliarde de utilizatori de internet. Trăim în plină revoluţie digitală. Un moment istoric, la care contribuie, prin priceperea şi ideile lor, zeci de mii de români talentaţi.

„Viaţa este cea mai mare competiţie. Voi încerca să dau şi până la ultima secundă, să câştig această competiţie. Şi să le arăt tuturor că, uite, mai există şi români inteligenţi!”, spune tânărul inventator Ionuţ Budişteanu.