Sari la conținut

Transnistria, gaura neagră a Europei. Regiunea separatistă, instrumentul de şantaj al Rusiei

Mişcarea separatistă din teritoriile de peste Nistru ale Republicii Moldova şi-a proclamat independenţa în 1990. Şi-a luat numele de Republica Moldovenească Nistreană. Este un teritoriu al cărui statut nu este recunoscut ca atare nici măcar de căte Rusia.

După dispariţia Uniunii Sovietice, dorinţa Tiraspolului de a rămâne parte a Federaţiei Ruse a dus la tensiuni care au ajuns, în final, la conflict armat.

Chişinăul a pierdut controlul asupra teritoriului de peste Nistru şi din jurul oraşului Tighina, iar 1.500 de moldoveni au murit în timpul luptelor. Trupele ruse, care i-au ajutat pe transnistreni, au rămas acolo ca forţă de menţinere a păcii, în ciuda numeroaselor încercări internaţionale de a determina Moscova să şi le retragă.

Acum, Transnistria funcţionează ca un stat în stat: are un teritoriu delimitat de aproximativ 5.000 de kilometri pătraţi, o populaţie nu mai mare decât a unui judeţ din Romania şi un ansamblu birocratic şi instituţional construit după structura clasică a oricărui stat modern.

În plus, zona este o gaură neagră a Europei: cu depozite de arme şi muniţii nesecurizate pe teritoriul său, cu un regim politic acuzat de corupţie, trafic de arme şi practici sovietice adaptate la capitalism.

Nu are însă o economie sustenabilă - în condiţiile în care bugetul de la Tiraspol este alimentat de Federaţia Rusă.

Transnistria este şi un spaţiu al traficului de stupefiante, de oameni şi chiar de substanţe radioactive, după cum susţine presa occidentală. În plus, Transnistria este şi un instrument de şantaj al Moscovei.

„În ultimele zece luni, Moscova a încercat în mai multe rânduri să utilizeze cartea transnistreană pentru a sugruma opţiunea europeană în Republica Moldova. Nu a reuşit s-o facă şi nu va reuşi nici de acum încolo”, susţine Armand Goşu, analist de politică externă.

Autorităţile de la Chişinău cred că dorinţa de reîntregire a ţării se va îndeplini prin apropierea de Uniunea Europeană.

„Cu cât mai mult ne integrăm în Uniunea Europeană, ne modernizăm, ne europenizăm, cu atât mai ușor ne va fi să negociem reunificarea țării”, spune Natalia Gherman, ministrul de externe moldovean.

Părerile sunt împărţite însă: în timp ce unii analişti susţin că Republica Moldova nu ar putea intra în Uniune cu problema transnistreană nerezolvată, alţii spun că există totuşi o soluţie.

Nişte negocieri serioase, nişte concesii de ambele părţi şi probabil că o variantă de federaţie ar fi cea mai indicată. Sigur nu poate fi imaginată o soluţie alta decât o federaţie”, afirmă Armand Goşu.

O structură federativă, aşadar, care ar include trei entităţi distincte: Republica Moldova, Transnistria şi Găgăuzia, provincie a cărei autonomie este deja recunoscută prin constituţia moldovenească.

Cât priveşte Transnistria, regiunea rămâne cel mai puternic instrument de şantaj al Rusiei în relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Este un subiect care figurează de zece ani pe agenda mai multor reuniuni internaţionale, de multe ori la presiunea României şi a Poloniei.

Până acum, nici NATO şi nici Uniunea Europeană nu au avut o poziţie clară, iar Rusia profită de asta.

Începând de luni, 18 noiembrie, Digi24 difuzează campania „Vin din Basarabia”. Este o campanie care precede parafarea de către Republica Moldova a Tratatului de liber-schimb cu Uniunea Europeană, eveniment care va avea loc în perioada 28-29 noiembrie, la Vilnius, unde corespondenții Digi24 vor fi prezenți.