Statul la stat. Puținii bani din sport, împărțiți la aproape 70 de federații, fără un control al modului în care sunt cheltuiți
Modul de finanțare a sportului din România este unul falimentar. O spune toată lumea și o arată inclusiv rezultatele. Puținii bani pe care îi are, Ministerul Sportului îi împarte la aproape 70 de federații, fără a exista niște criterii foarte clare și un control riguros al modului în care sunt cheltuiți. În plus, există federații care deși practică același sport, spun că sunt ramuri diferite și beneficiază de finanțări separate. Totul pentru că legea le permite. Urmăriți un nou episod al campaniei Statul la Stat.
În anul 2021 statul român a finanțat peste 60 de federații sportive. Puținul pe care l-a avut, adică 115 milioane de lei, a trebuit tăiat în 64 de felii astfel încât să ajungă la toată lumea. Unii au primit mai mult alții mai puțin.
Eduard Novak, ministrul Sporturilor: În momentul actual, fiind finanțarea anuală, fără să știm care este viziunea comună, atunci, din păcate, marea majoritate a acestor fonduri puține se scurg și intră pe programe care nu au nicio sustenabilitate și nu au nicio valoare.
Au venit jocurile olimpice iar modul falimentar de finanțare și-a arătat efectele. România s-a clasat pe locul 46 în topul țărilor participante cu doar 4 medalii dintre care una de aur și trei de argint. Cum am ajuns să avem zeci de federații sportive pe care statul este obligat să le finanțeze? Simplu: așa este legea. Unii președinți de federații spun că banii se dau după criterii vagi și totul ține de interesele sau bunăvoința șefilor din ministerul sporturilor.
Florentin Marinescu, președinte FR Arte Marțiale: Sunt niște criterii făcute, în ultimă instanță, ca pe cine vreau eu să bag acolo, să îl pot băga fără niciun fel de problemă, pentru că ele există, criteriile, pot veni oricând să spun, „domnule uitați-vă, vedeți, astea sunt criteriile, în funcție de ele l-am băgat pe Popescu să fie înaintea lui Georgescu”. Nimeni să nu mă poată trage la răspundere. De fapt, nu sunt niște criterii corecte.
Același sport, dar ramuri diferite. Și finanțarea este separată
De pildă, statul român finanțează patru federații de karate, una de arte marțiale și alte șapte care au, într-un fel sau altul, legătură cu aceste discipline.
Octavian Amzulescu, președinde FR Karate: Singura deosebire dintre noi și ei este regulamentul de competiție, care la multe dintre ele sunt variante mai vechi ale regulamentului federatiei noastre mondiale și se luptă pe acea versiune. Dar, ca și sport, ca și ramura sportivă ca și probe, sunt la fel.
Și totuși, dacă „sunt la fel”, de ce există câte o federație pentru fiecare?! Răspunsul este simplu: pentru că statul a fost de acord cu înființarea lor. Toate au primit CIS-ul, adică Certficatul de Identitate Sportivă. Mai exact când vrei să înregistrezi un nou sport și să faci o nouă Federație, depui o serie de documente la minister, funcționarii de aici fac o analiză, iar la final îți eliberează Certificatul...
Elisabeta Lipă a fost ministrul sportului între anii 2015 și 2017.
Elisabeta Lipa, fost ministru al Sportului: Și eu am avut situații când la mine pe birou au ajuns niște dosare de a înființa niște federații, bineînțeles că nu am vrut și m-am trezit și cu un dosar penal după ce mi-am terminat mandatul, pentru că ei au considerat, această comisie de validare, a considerat că mai merge, pe lângă câte federații avem, încă una în plus sau în minus, nu mai contează.
Radioamatorismul, considerat de mulți doar un hobby, este recunoscut drept sport și a primit, în 2021, 110.000 de lei de la bugetul de stat
Eduard Novak, ministrul Sporturilor: Astăzi nu știu dacă acele CIS-uri, sau atâtea federații, ar trebui să existe. Dar cu siguranță vom identifica și cu strategia sportului vom corecta aceste minusuri sau aceste probleme.
Statul finanțează și federații ale unor sporturi de nișă, fără relevanță la nivel național. De exemplu, radioamatorismul. Considerat de mulți doar un hobby, este recunoscut drept sport și a primit, în 2021, 110.000 de lei de la bugetul de stat. După cum bănuți, principala activitate a sportivilor este să comunice între ei prin intermediul stațiilor de emisie recepție.
Marius Mitruț, secretar general FR de Radioamatorism: Federația nostră nu are un impact deosebit asupra publicului, adică nu atrage sponsori, pentru că este un sport de nișă nu este un sport olimpic sau un sport care să atragă sponsori importanți.
Reporter: Și atunci, fiind un sport de nișă, de ce ar trebui finanțat de la bugetul de stat un astfel de sport?
Marius Mitruț: Pentru că participarea la campionatele mondiale și participarea la campionate europene și așa mai departe, unde avem loturi, deci federația nostră are cinci secții.
Federația Română de Sport Columbofil își dorește porumbei în fiecare școală: „Închipuiți-vă că acest sport poate să fie mai performant decât fotbalul”
Faceți acum cunoștință cu Marian Stan. Este secretarul Federației Române de Sport Columbofil. Ne spune că este un sport de echipă, iar... echipa este formată dintr-un om și un porumbel. Pare convins că întrecerile între porumbei ar putea deveni cel mai popular sport din România, păcat că nu se investește suficient.
Marian Stan, secretar general FR de Sport Columbofil: Închipuiți-vă că acest sport poate să fie mai performant decât fotbalul. Fotbalul are membri sau echipe, aici sunt crescători.
Și, pentru a face acest sport mai cunoscut decât fotbalul, are un vis: câte un coteț pentru porumbei, în fiecare școală din România.
Marian Stan, secretar general FR de Sport Columbofil: S-ar putea face în școli, de exemplu fiecare școală să aibă o crescătorie, să atragă copiii cu păsări, acolo, și să concureze între școli. Și atunci copiii vor fi foarte mult atrași.
„Trebuie urmărită mult mai de aproape activitatea unor federații, dacă există sau nu activități cu caracter sportiv relevante”
Realitatea este însă ceva mai cenușie. Deși, la începutul anului, federația a fost pusă de minister pe lista celor eligibile pentru finanțare, ulterior au fost înștiințați că nu mai primesc niciun ban și, mai mult, ar putea fi dizolvați din cauza unor probleme juridice.
Ionuț Stroe, fost ministru al sportului: Trebuie urmărită mult mai de aproape activitatea unor federații, dacă există sau nu activități cu caracter sportiv relevante cu impact social, pentru că până la urmă sportul este o componentă a vieții sociale.
Elisabeta Lipa, fost ministru al sportului: Atâta timp cât sunt multe federații care s-au înființat dar ele nu mai au corespondent pe plan internațional, este clar că trebuie făcută o revizuire a acestor federații. Este clar că, atâta timp cât în lege spune că trebuie să le finanțezi, trebuie să le finanțezi.
Cârpelile financiare și lipsa unei strategii coerente au dus, evident, la lipsa performanței. În fața acestei situații, oficialii recunosc că modul în care este finanțat sportul românesc este greșit, iar criteriile prin care federațiile primesc bani ar trebui schimbate. Actualul ministru al sportului vine cu propunerea să existe doar câteva sporturi în care statul să investească masiv astfel încât să putem face și performanță.
Editor : L.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
