Analiză Avioane invizibile, rachete, submarine: lunga listă de achiziții militare pe care România se chinuie de ani de zile să le facă

Decizii, memorandumuri, scrisori de intenție, programe, etape: deși intențiile arată formidabil pe hârtie - drone, submarine, scuturi antirachetă, ba chiar și un satelit militar - în realitate, programele de achiziții militare ale României se desfășoară mai degrabă într-un ritm greoi și chinuitor de lent. În cazul achiziției de avioane F-16, de pildă, au trecut deja 13 ani de la decizia de cumpărare și până în momentul actual, în care România are o singură escadrilă completă, care se chinuie de ani buni să devină complet operațională. Achiziția de corvete e blocată de aproape 7 ani, iar înzestrarea cu câteva sute de blindate Piranha a împlinit deja 6 ani și e estimată a se încheia abia undeva prin 2040, în condițiile în care în acest moment avem în Ucraina în plină desfășurare unul dintre cele mai mari și costisitoare războaie pe care le-a cunoscut lumea în ultimii 80 de ani.

Cea mai nouă „bijuterie” intrată în această dotare ideală a armatei române o reprezintă avionul „invizibil” F-35.

„Procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Militare va continua prin achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35”, se arată într-un comunicat transmis marți de Administrația Prezidențială, după încheierea ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Câte patru rachete pentru fiecare F-16 pe care România îl va avea în dotare

Tranziția spre F-35 este programată teoretic să aibă loc după 2030. Până atunci, România are de finalizat echiparea aviației militare cu avioane F-16, un proces început în 2010. În acest moment, forțele aeriene dispun de o singură escadrilă, alte două fiind deja comandate din Norvegia. Primele F-16 norvegiene ar urma să ajungă în țara noastră spre finele acestui an.

Abia în luna martie 2023, MApN a solicitat Parlamentului, printre altele, cumpărarea unui număr mai consistent de rachete aer-aer pentru avioanele militare române: 186 de rachete dirijate prin radar cu rază medie de acțiune de tipul AIM-120 AMRAAM (așa-numitele rachete „Beyond Visual Range - BVR, care pot lovi ținte aeriene dincolo de raza vizuală a pilotului). Valoarea estimată a achiziției: 372 de milioane de dolari.

În condițiile în care România va avea 49 de avioane F-16 (cele 17 de acum + cele 32 norvegiene), rezultă „o medie” de patru rachete AMRRAM la fiecare F-16.

În plus, vor mai fi cumpărate 299 de rachete aer-aer ghidate în infraroșu, cu rază scurtă de acțiune, model AIM-9X Sidewinder (model existent de altfel și pe F-35). Costul estimat al achiziției: 239 milioane de dolari. În acest caz, „media” ar fi de 6 rachete/avion.

Rachete antiaeriene vechi „pe care nu le mai folosește nimeni” combinate cu Patriot. Și o veste bună

În privința apărării antiaeriene, România încă se mai bazează pe sisteme antiaeriene sovietice de tip Volhov, folosite încă din timpul războiului din Vietnam și „pe care nu le mai folosește nimeni”, după cum a declarat generalul Ștefan Dănilă, la emisiunea „În fața ta”, la Digi 24.

În 2013 s-a aprobat un plan de modernizare și refacere a capacității armatei române.

Intenția de cumpărare de sisteme antiaeriene Patriot a fost făcută în 2017.

Trei ani mai târziu, în 2020, primul sistem a intrat oficial în dotarea armatei.

În luna februarie 2023, a intrat în dotarea și cel de-al doilea sistem Patriot.

Vestea bună: acest al doilea „sistem” e primul din istoria României care permite apărarea împotriva rahetelor balistice. Iar aceasta e cea mai modernă variată de Patriot din dotarea SUA și NATO.

Fiecare lansator Patriot conține patru sau 12 canistre în care se află rachetele antiaeriene, respectiv interceptorii balistici. Sistemul folosește PAC-2 GEM-T (PATRIOT Advanced Capability-2) și PAC-3 MSE (Missile Segment Enhancement), acestea fiind cele mai moderne rachete produse pentru sistemul Patriot.

Potrivit colonelului Răzvan-George Tacea, comandantul regimentului Patriot, în această primă etapă pentru care există finanțare bugetară, vor fi livrate, în total, patru sisteme.

Primul dintre acestea este recepționat complet și se află deja în serviciul de luptă, sistemul al doilea are recepția finalizată și va intra în proces de operaționalizare în primăvara acestui an, sistemul al treilea este în procedură de testare, iar sistemul patru se află în procedură de livrare, o parte din elemente au venit, urmează și restul sistemului, a spus comandantul.

În total, România a decis să achiziționeze 7 astfel de „sisteme”.

Apărarea antiaeriană cu rază scurtă și medie: du-te-vino Guvern-Parlament din 2017 și până în prezent

Dar Patriot reprezintă doar un „strat” din apărarea antiaeriană a României, fiind vorba de un sistem cu rază lungă de acțiune. Armata română și-a mai propus să achiziționeze și sisteme antiaeriene cu rază medie și scurtă

Astfel, România își propune să cumpere 16 sisteme integrate SHORAD/SHORAD (de la „Short range air defense/very short range air defense - adică sisteme antiaeriene cu rază medie/scurtă de acțiune). Mai exact, 16 SHORAD pentru forțele aeriene și 16 VSHORAD pentru forțele terestre (practic rachete portabile, de tip Stinger, precum cele folosite în prezent în Ucraina).

MApN nu a explicat în mod clar ce înțelege, în acest caz, prin „sisteme”, adică nu a precizat numărul exact de rachete sau lansatoare de rachete pe care le are în vedere.

Acest contract va fi pus în practică până după anul 2030. Sistemele SHORAD/VSHORAD au mai primit, în 2017, aprobarea Parlamentului și au fost apoi reaprobate, într-o procedură similară în 2020.

Tichia de mărgăritar: protejarea României cu Iron Dome-ul israelian

Anul trecut, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, anunța la Digi24 că România discută cu Israelul pentru semnarea unui acord în următorii 5 ani în care să aducă tehnologie de vârf în țară, inclusiv sistemul de apărare antibalistică numit „Iron Dome”.

România părea astfel decisă să devină prima țară europeană care să cumpere sistemul israelian antirachetă Iron Dome, după cum au declarat surse israeliene pentru publicația Haaretz.

Conform presei israeliene, ministrul român al Apărării, Vasile Dâncu, a refuzat să prezinte detalii referitoare la acest subiect, dar a recunoscut că România intenționează să achiziționeze sisteme radar și drone din Israel. Conform MApN, Vasile Dîncu, a vizitat, în perioada 14 - 15 septembrie, sediile unor companii din industria de apărare israeliană, inclusiv cele implicate în dezvoltarea Iron Dome.

Iron Dome este un sistem de apărare antirachetă dezvoltat de firmele israeliene Rafael Advanced Defense Systems și Israel Aerospace Industries, cu sprijinul financiar și suportul tehnic al Statelor Unite. „Iron Dome” („Cupola de fier”, într-o traducere aproximativă) a devenit cunoscut pe plan mondial în mai 2021, în urma celui mai mare atac cu rachete asupra Israelului, când armata israeliană a reușit să intercepteze un mare număr de proiectile de artilerie trase din zona fâșiei Gaza de gruparea Hamas.

„Acord-cadru” pentru achiziția de drone israeliene și „intenția” de a cumpăra drone Bayraktar

În ceea ce privește cooperarea cu israelienii, la finele lui 2022, România a anunțat semnarea unui „acord-cadru” pentru furnizarea a „cel mult” șapte sisteme de drone militare Watchkeeper pentru armata română.

Un „sistem” include 3 drone, deci vorbim despre un acord pentru achiziția de „cel mult” 21 de astfel de drone.

„Acordul-cadru are o durată de cinci ani și are ca obiect atribuirea de contracte subsecvente de furnizare a cel mult șapte sisteme UAS Watchkeeper X în valoare totală de aprox. 1.891 miliarde lei, fără TVA.

De asemenea, România și-a exprimat intenția de a cumpăra din Turcia drone Bayraktar, devenite legendare pentru pierderile aduse rușilor în războiul din Ucraina. În acest caz, seste vorba de „trei sisteme” care totalizează 18 astfel de aparate, iar prețul estimat este de 300 de milioane de dolari.

Corvete și rachete antinavă: contracte blocate, intenții, acorduri, proceduri

Contractul pentru cumpărarea a 4 corvete destinate marine română este împotmolit de aproape 7 ani. Decizia de achiziție a fost luată de guvernul Cioloș la finele lui 2016.

Anul trecut, ministrul francez pentru Europa şi Afaceri Externe, Jean-Yves Le Drian, declara că discuţiile dintre cei doi parteneri industriali, respectiv constructorul francez Naval Group şi Şantierul Naval Constanţa, privind construcţia de corvete „avansează” şi şi-a exprimat speranţa că un acord va fi încheiat „cât mai rapid”.

„Sunt convins că vom reuşi să depăşim un proiect pe care acum îl avem la final şi mai avem doar câteva clauze, sunt convins că vom găsi o soluţie rapidă”, a subliniat și ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu.

Un acord ar însemna ca cele patru nave militare să fie livrate de francezi României pentru 1,2 miliarde de euro. Firma din domeniul apărării Naval Group a câștigat în 2019 contractul pentru construcția a patru corvete navale Gowind precum și renovarea a două fregate în parteneriat cu Șantierul Naval Constanța, însă contractul nu a fost definitivat, din cauza provocărilor juridice.

Concomitent, pentru marina militară română se are în vedere cumpărarae de rachete antinavă. Inițial, s-a dorit o licitație. În 2020, s-a decis ca aceste arme să fie cumpărate direct de la americani.

În octombrie 2020, Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea de rachete antinavă, contract estimat la 300 de milioane de dolari.

În aprilie 2021, România a semnat acordul „Government to Government” cu SUA pentru cumpărarea rachetelor.

Memorandumul MApN poate fi consultat aici.

Pentagonul a atribuit apoi în ianuarie 2023 contractul producătorului american Raytheon pentru producerea rachetelor destinate României.

De la submarine la sateliți pentru armată, pe magistrala Fifor-Leș

Pe lângă corvete, miniștrii români ai Apărării au anunțat, de-a lungul anilor, și cumpărarea de submarine. A făcut-o Mihai Fifor, în 2018, ministrul român al Apărării din acea perioadă neexcluzând nici posibilitatea ca submersibilele să fie construite inclusiv în țară.

În același an, alt ministru al Apărării, Gheorghe Leș, anunța că armata română ar vrea să-și ia chiar și satelit. Programul nu s-a concretizat însă în niciun fel.

Revenind pe Pământ, anul acesta, Forțele Navale Române au anunțat „demararea procedurilor” pentru achiziția de submarine.

Himars: intenție de cumpărare în 2018, primele trageri în 2022. Piranha: se caută sudori și vopsitori. Orizont: 2040

România a semnat cu SUA în 2018 un acord „guvern la guvern” cu SUA pentru cumpărarea sistemelor Himars, o altă vedetă a războiului din Ucraina.

În cazul nostru, este vorba despre cumpărarea a 54 de astfel de lansatoare. Primele „elemente” au ajuns în țară la începutul lui 2021. 

Primele trageri cu Himars au avut loc un an mai târziu, în vara lui 2022.

Mult mai lent se desfășoară programul de achiziție în cazul blindatelor Piranha. Decizia de a dota armata română cu astfel de blindate a fost făcută publică în 2017. Primele 36 de blindate au intrat în dotare în 2020.

În februarie 2023, România a anunțat că va mai cumpăra alte 150 de blindate, al căror cost e estimat la 674 milioane de dolari, în cadrul programului MApN de transformare a armatei până în 2040.

„Integrarea, care nu este tocmai o muncă ușoară, până la pregătirea pentru livrarea produselor, inclusiv liniile de asamblare, vopsitorie și așa mai departe (...) Pentru producerea carcasei blindate este nevoie ca această companie să-și încadreze vreo 30 și ceva de sudori”, a declarat șeful Direcției de Armament a MApN, Teodor Incicaș.

În același interviu, Inciaș a mai anunțat o altă intenție legată de achiziția unui batalion de tancuri Abrams destinate României. De asemenea, în 2020, s-a decis ca armata română să aibă camioane IVECO fabricate în țară.

Alte programe de înzestrare ale armatei române includ „mașina de luptă a infanteriei” (298 de unități contra a aproape 3 miliarde de euro), obuziere autopropăulsate (cinci batalione pentru 1,15 miliarde de euro), achiziția de blindate ușoare 4x4, modernizarea sistemelor de artilerie antiaeriană, modernizarea sistemelor de comunicații și informații, arme de asalt moderne.