Spațiul public a fost inundat despre discuții care vizează tratatul UE-Mercosur. Semnarea acestuia a dus chiar și la un scandal în Coaliție, iar subiectul a fost pe larg exploatat de către forțele așa-numite „suveraniste”. Vocile mișcării eurosceptice din România și alte state membre ale UE au criticat în termeni duri tratatul. Subiectul, însă, este pe agenda publică încă din 1999 și până acum nu s-a bucurat de o atenție atât de mare. În România, eurodeputații PSD au criticat și ei acordul (care încă nu a trecut de Parlamentul European) chiar dacă s-au asigurat că există măsuri de salvgardare ce vor proteja agricultorii din România. Digi24.ro vă propune o analiză prin care să putem înțelege ce înseamnă tratatul, de ce România nu este obligată să-l accepte și care ar fi avantajele pentru țara noastră.
Ce înseamnă acordul de parteneriat UE-Mercosur
Acordul de parteneriat UE-Mercosur (EMPA) reunește dialogul politic, cooperarea și angajamentul sectorial cuprinzător într-un cadru unic. Acesta include, de asemenea, un pilon privind comerțul și investițiile, care va deveni pe deplin aplicabil odată ce acordul va fi încheiat și va intra în vigoare.
Aceste dispoziții vor consolida cooperarea în domenii precum dezvoltarea durabilă, mediul și acțiunile climatice, transformarea digitală, drepturile omului, mobilitatea, combaterea terorismului și gestionarea crizelor. Dispozițiile privind dialogul politic vor favoriza o coordonare mai strânsă în ceea ce privește provocările globale, cum ar fi schimbările climatice, menținerea păcii și migrația. Acest cadru va facilita, de asemenea, un schimb solid de bune practici pe teme care variază de la guvernanță la inovare tehnologică. EMPA consolidează, de asemenea, coordonarea UE-Mercosur în forurile multilaterale și oferă platforme structurate pentru dialogul sectorial.
În temeiul deciziei adoptate, UE va semna acordul și va aplica provizoriu o mare parte din capitolele referitoare la politică și cooperare, în așteptarea finalizării procedurilor de ratificare.
Acord comercial interimar
Acordul comercial interimar (iTA) reflectă pilonul de liberalizare a comerțului și investițiilor din cadrul EMPA și va funcționa ca un acord independent până la intrarea în vigoare a EMPA în întregime. Obiectivul său este de a genera cât mai curând posibil beneficiile economice ale angajamentelor comerciale negociate.
Acordul oferă reduceri tarifare și deschide accesul la noi piețe pentru o gamă largă de bunuri și servicii. Sectoare cheie precum agricultura, industria auto, industria farmaceutică și industria chimică vor beneficia de condiții comerciale îmbunătățite. În plus, acordul include dispoziții privind facilitarea investițiilor și eliminarea barierelor din calea comerțului transfrontalier cu servicii, în special în domeniul serviciilor digitale și financiare. Dispozițiile privind achizițiile publice vor permite întreprinderilor din UE să participe la procedurile de licitație publică din țările Mercosur.
Acordul iTA intră în competența exclusivă a UE și, prin urmare, nu necesită ratificarea de către statele membre ale UE. Acesta va înceta să se aplice odată cu intrarea în vigoare a EMPA, se arată în documentele Comisie.
Măsuri de salvgardare bilaterale
Având în vedere procesul legislativ în curs privind un regulament specific privind măsurile de salvgardare pentru Mercosur, decizia Consiliului introduce dispoziții specifice care garantează că UE poate răspunde rapid la perturbările pieței cauzate de importurile de produse agricole sensibile.
Până la adoptarea oficială a cadrului legislativ permanent în urma negocierilor dintre Consiliu și Parlamentul European, Comisia va fi împuternicită să aplice măsuri de salvgardare bilaterale în temeiul acordului pentru produsele agricole, iar cerințele de monitorizare sporită se vor aplica produselor supuse contingentelor tarifare. Statele membre pot solicita Comisiei să inițieze anchete privind măsurile de salvgardare, iar Comisia va fi obligată să informeze Consiliul în mod complet și în timp util cu privire la orice măsură de salvgardare preconizată.
Aceste dispoziții temporare asigură un nivel ridicat de protecție pentru agricultorii și sectoarele agroalimentare din UE în perioada de tranziție.
Ce înseamnă măsurile de salvgardare
Acordurile UE-Mercosur includ o clauză bilaterală de salvgardare (BSC) pentru agricultură, care permite restricții temporare la import în cazul în care mărfurile Mercosur prejudiciază grav agricultorii din UE, chiar și în cadrul contingentelor tarifare, declanșate de monitorizarea și investigarea creșterilor bruște ale importurilor (de exemplu, scăderea prețurilor cu peste 8 %). Un nou regulament al UE, convenit provizoriu la sfârșitul anului 2025, pune în aplicare această BSC, permițând acțiuni rapide, măsuri provizorii în termen de 21 de zile pentru produsele sensibile și investigații mai îndelungate pentru altele, cu scopul de a echilibra comerțul cu protejarea sectoarelor sensibile ale UE, cum ar fi carnea de vită, zahărul și etanolul.
Pașii următori
În urma deciziilor, UE și partenerii săi din Mercosur vor proceda la semnarea acordurilor. Înainte ca acordurile să poată fi încheiate în mod oficial, Parlamentul European va trebui să își dea acordul.
EMPA va intra în vigoare în totalitate odată ce toate statele membre ale UE și părțile din Mercosur vor fi finalizat ratificarea. iTA va rămâne în vigoare până când va fi înlocuit de intrarea în vigoare a acordului de parteneriat complet.
Ce se întâmplă dacă un stat membru nu ratifică tratatul
Dacă un stat membru nu ratifică un tratat, acesta nu este, în general, obligat din punct de vedere juridic să respecte obligațiile specifice ale tratatului până la ratificare, deși semnarea acestuia creează obligația de a acționa cu bună-credință pentru a nu contravine scopului tratatului. Neratificarea poate bloca intrarea în vigoare a tratatului (în special în cazul acordurilor bilaterale/mixte) sau poate limita aplicarea acestuia numai la statele care l-au ratificat, ceea ce poate provoca probleme politice sau submina acordul.
De ce România ar putea să nu ratifice tratatul
- Cerințe constituționale naționale: multe țări au nevoie de aprobarea parlamentului sau de referendumuri pentru tratate, în special pentru cele care afectează suveranitatea.
- Dezacord politic: statele pot fi în dezacord cu conținutul tratatului sau cu punerea sa în aplicare.
- Provocări legate de punerea în aplicare: legile naționale pot necesita modificări semnificative pentru a se conforma.
Context
Acordul cu partenerii Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) va crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, acoperind o piață de peste 700 de milioane de consumatori. UE este al doilea partener comercial al Mercosur în ceea ce privește schimburile de mărfuri, reprezentând aproape 17 % din totalul schimburilor comerciale ale Mercosur în 2024. În acel an, comerțul UE cu Mercosur a avut o valoare de peste 111 miliarde EUR: 55,2 miliarde EUR în exporturi și 56 miliarde EUR în importuri, comerțul cu mărfuri între cele două blocuri crescând cu peste 36 % față de 2014. În 2023 (cel mai recent an pentru care există date disponibile), comerțul cu servicii între UE și Mercosur a avut o valoare de peste 42 miliarde EUR.
Negocierile pentru un acord de asociere UE-Mercosur au început în 1999. Acestea s-au încheiat cu succes la 6 decembrie 2024 și au avut ca rezultat două instrumente paralele, distincte din punct de vedere juridic: Acordul de parteneriat UE-Mercosur (EMPA), care combină dialogul politic, cooperarea și pilonii comerciali, și Acordul comercial interimar (iTA), care conține angajamentele comerciale și de investiții, conceput pentru a se aplica înainte de intrarea în vigoare a EMPA.
La 17 decembrie 2025, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind regulamentul privind măsurile de salvgardare bilaterale UE-Mercosur. Acordul va trebui să fie aprobat și adoptat de ambele instituții înainte de a intra în vigoare.
Ce spun experții
Adrian Negrescu exemplifică o serie de beneficii care decurg din ratificarea acordului. „Ce aduce, în esență, acordul Mercosur - proceduri vamale mai rapide și recunoașterea standardelor tehnice, suport logistic pentru exporturi (platforme dedicate pentru a ajuta firmele mici să înțeleagă regulile de piață din America de Sud) și, extrem de important – accesul la materii prime critice.
Acordul oferă României și UE acces la o sursă alternativă de materii prime esențiale pe care, în general, le aduceam din China.
Mai e un aspect important. Acordul oferă protecție pentru produsele înregistrate în UE și care vor fi protejate împotriva imitațiilor în toată America de Sud – de la produse alimentare la băuturi și alte tipuri de mărfuri recunoscute la nivel european ca marcă înregistrată”
„Pentru că le e teamă că piața europeană, inclusiv cea românească, vor fi invadate de produse agricole ieftine, de o calitate slabă, care vor da peste cap producția locală. Temerile sunt alarmiste, însă trebuie spus că acordul Mercosur prevede niște mecanisme de protecție foarte clare.
Cea mai mare temere este legată de concurența neloială, deoarece standardele de producție din America de Sud sunt adesea mai puțin costisitoare decât cele europene. Și aici avem de-a face cu un fake-news. Acordul prevede condiții de calitate stricte pe care exportatorii din țările Mercosur trebuie să le îndeplinească dacă vor să vândă în UE.
Există inclusiv un mecanism de monitorizare pe acest segment în care vor fi implicate autoritățile de profil din toate țările UE. Mai mult chiar, importurile de carne de vită sau pasăre, de exemplu, sunt limitate la un anumit volum pentru a nu destabiliza piața locală.
Apoi, dacă există totuși probleme, România poate cere suspendarea preferințelor tarifare dacă se demonstrează că importurile masive produc daune grave fermierilor români”, explică Adrian Negrescu.
Editor : A.R.
