Sari la conținut

DECES REGE. Cele mai importante momente care au marcat monarhia din România

Regele Mihai a murit, marți, la vârsta de 96 de ani. Este un moment greu pentru susținătorii regalității. În opinia jurnalistului Cristian Tudor Popescu, odată cu dispariția lui Mihai I, moare și ideea de regalitate în România. De un secol și jumătate cuvântul „monarhie” a intrat în conștiința românilor. Când s-a ales soluția „principelui străin”, pentru România se deschidea calea către modernitate. 

carol I carol II ferdinand

FOTO: Carol I, Ferdinand și Carol II

Iată principalele momente care au marcat monarhia din România:

10 mai 1866 – Carol de Hohenzollern Sigmaringen intră în Bucureşti.

29 iunie 1866 – adoptarea Constituţiei. Titulatura monarhului României este aceea de Domn.

3 noiembrie 1869 – Carol I se căsătoreşte cu Elisabeta, principesa de Wied

1878 – după Războiul de Independenţă, este oficializat titlul de Alteţă Regală

14 martie 1881 – România devine regat

10 mai 1881 – Regele Carol I şi Regina Elisabeta sunt încoronaţi la Bucureşti

14 martie 1889 - al doilea fiu al lui Leopold (fratele lui Carol I), principele Ferdinand, este declarat în mod oficial moştenitor al coroanei României.

1892 – principele moştenitor Ferdinand se căsătoreşte cu principesa Maria a Marii Britanii, viitoarea Regina Maria. Au șase copii: Carol (1893-1953), Elisabeta (1894-1956), Maria (1899-1961), Nicolae (1903-1978), Ileana (1908-1991), Mircea (1912-1916).

28 septembrie 1914 – moare regele Carol I. În ziua următoare, depune jurământul noul rege Ferdinand I.

regele ferdinand regina maria

18 februarie 1916 – moare regina Elisabeta.

31 august 1918 – Carol al II-lea dezertează şi se căsătoreşte la Odessa cu Ioana Zizi Lambrino (1898-1953). Căsătoria este anulată la 8 ianuarie 1919. Rămâne cu ea şi la 1 august 1919 anunţă renunţarea la drepturile de moştenitor pentru el şi urmaşii lui. La 8 ianuarie 1920, se naşte Mircea Grigore Lambrino, pe care Carol l-a recunoscut drept fiu. Pe 20 februarie 1920, Carol îi cere regelui Ferdinand să considere nulă scrisoarea prin care renunţă la drepturile de principe moştenitor al coroanei. Pleacă într-o lungă călătorie.

1 decembrie 1918 Marea Unire de la Alba Iulia, făurirea României Mari.

10 martie 1921 principele moştenitor Carol se căsătoreşte cu principesa Elena a Greciei.

25 octombrie 1921 – se naşte principele Mihai.

15 octombrie 1922 – încoronarea regelui Ferdinand I şi a reginei Maria ca regi ai României Mari, la Alba Iulia.

29 martie 1923 – adoptarea Constituţiei, care conferă statului român şi regimului politic un caracter democratic şi o organizare naţional-statală unitară.

Decembrie 1925 principele moştenitor Carol renunţă irevocabil la toate drepturile, titlurile şi prerogativele şi părăseşte România. Se stabileşte în Franţa, sub numele de Carol Caraiman, împreună cu Elena Lupescu.

4 ianuarie 1926 - Se instituie Regenţa lui Mihai I, după dorinţa regelui Ferdinand I. Regenţa este asigurată de trei persoane: principele Nicolae (fratele lui Carol), Miron Cristea, patriarhul României, şi Ghe. Buzdugan, prim-preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie.

20 iulie 1927 – Moare regele Ferdinand I. Depun juramântul membrii Regenţei. Principele Nicolae este proclamat Înalt Regent (până la revenirea lui Carol II). Mihai avea 6 ani.

6 iunie 1930 – Revine în ţară principele Carol.

8 iunie 1930 – Se abrogă legea care instituie Regenţa. Principele Carol devine regele Carol al II-lea. Mihai devine principe moştenitor şi Mare Voievod de Alba Iulia.

carol II

Carol al II-lea

Proclamarea lui Carol al II-lea ca rege s-a făcut prin anularea unui act constituţional, lucru care a reprezentat în fapt o lovitura de forţă împotriva ordinei constituţionale existente. Sub Carol al II-lea, monarhia, dintr-un factor de echilibru în disputele politice, a devenit treptat centrul polarizator al forţelor ostile regimului parlamentar. Planul răsturnării va fi dus la îndeplinire la 10 februarie 1938 când, printr-o lovitură de stat, Carol al II-lea a instaurat dictatura sa personală, dictatura regală.

18 iulie 1938 – Moare Regina Maria.

6 septembrie 1940 – Ion Antonescu, proaspăt şef al guvernului, îl determină pe Carol II să renunţe la tron în favoarea fiului său, care devine Regele Mihai I. Carol părăseşte România împreună cu Elena Lupescu. Ajung în Mexic unde rămân până în 1944.

3 iulie 1947 – Carol II se căsătoreşte la Rio de Janeiro cu Elena Lupescu. Se întoarce în Europa şi se stabileşte la Estoril, Portugalia.

23 august 1944 – armata română trece de partea coaliţiei de forţe ale Naţiunilor Unite şi luptă pentru eliberarea ţării, până la înfrângerea Germaniei lui Hitler. Regele Mihai este principalul artizan al acestui gest, care a scurtat semnificativ războiul.

regina mama elena si regele mihai

Regina-mamă Elena şi Regele Mihai

30 decembrie 1947 – Mihai I este obligat să abdice, sub presiunea autorităţilor comuniste, susţinute de trupele sovietice de ocupaţie.

3 ianuarie 1948 – pleacă în exil împreună cu familia şi câţiva apropiaţi.

4 martie 1948 – La Londra, Regele Mihai I face prima declaraţie referitoare la abdicarea sa.

22 mai 1948 – guvernul comunist retrage cetăţenia română regelui Mihai şi membrilor familiei regale. Autorităţile confiscă toate proprietăţile familiei regale.

10 iunie 1948 – Mihai de Hohenzollern se căsătoreşte cu Ana de Bourbon-Parma, principesa de Danemarca. Au cinci copii: Margareta (1949), Elena (1950), Irina (1953), Sofia (1957), Maria (1964).

3 aprilie 1953 – Moare Carol II, la Estoril, Portugalia.

aprilie 1992 – după mai multe încercări, autorităţile îi permit Regelui Mihai I revenirea în ţară, într-o vizită privată.

21 februarie 1997 – Guvernul revocă decizia din 22 mai 1948 şi aprobă redobândirea cetăţeniei române de către fostul suveran şi membrii familiei sale. Regele şi familia sa primesc Palatul Elisabeta în folosinţă pe durata vieţii.

30 decembrie 1997 regele Mihai I declară la Bucureşti că exilul său a încetat. Responsabilitatea Casei Regale este transferată pentru viitor principesei Margareta.

Regele Mihai si Regina Ana

Regele Mihai și Regina Ana

Aprilie 2001 regele Mihai îşi recuperează domeniul şi castelul Săvârşin, o acţiune începută în justiţie în 1999.

14 februarie 2003 – rămăşiţele pământeşti ale Regelui Carol II şi ale soţiei sale Elena Lupescu sunt repatriate şi reînhumate la Curtea de Argeş.

30 decembrie 2007 – Regele Mihai semnează noul Statut al Casei Regale. Prin acest act, o numeşte ca succesoare la tron, în cazul restaurării monarhiei în România, pe cea dintâi fiica a sa, Alteţa Sa Regală Principesa Margareta. Totodată, prin acelaşi act, Mihai I cere ca legea salică, cea a descendenţei exclusiv masculine, să nu mai fie aplicată.

1 aprilie 2010 Nicolas de Roumanie Medforth-Mills devine Alteţa Sa Regală şi intră în succesiunea la tron al treilea pe listă.

10 mai 2011 – Regele Mihai I anunţă ruperea legăturilor dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa de Hohenzollern-Sigmaringen. Motivaţia oficială a fost respectarea deciziei din 1921 a Regelui Ferdinand I ca „Familia Regală a României şi toţi membrii săi să poarte numele de (a) României”. Este momentul din care Casa Regală este cunoscută numai sub numele de Casa Regală a României.

regele mihai in parlament - agerpres

Regele Mihai, discurs în Parlament la împlinirea vârstei de 90 de ani Foto: Agerpres

25 octombrie 2011 – La împlinirea vârstei de 90 de ani, Regele Mihai I ţine un discurs istoric în faţa Parlamentului României, pentru prima oară în ultimii 60 de ani.

1 august 2015 – Regele Mihai I îi retrage Principelui Nicolae titlul de Alteţă Regală şi-l scoate din linia de succesiune la tron. Principele era al treilea în ordine la urcarea pe tron.

2 martie 2016: Regele Mihai îşi anunţă retragerea din viaţa publică. Este grav bolnav. Principesa Margareta, Custode al Coroanei, devine de facto şefa Casei Regale.

1 august 2016 - Moare Regina Ana.

Înrudiri cu case regale europene

  • Până în mai 2011, Casa Regală a României s-a numit Casa Regală a României de Hohenzollern Sigmaringen.

  • La 10 mai 2011, Regele Mihai I a făcut public un document regal care prevedea că, începând cu această dată, toate legăturile dinastice dintre Casa Regală a României şi Casa Hohenzollern Sigmaringen au luat sfârşit.

  • Motivaţia oficială a deciziei istorice luate de Regele Mihai a fost respectarea dorinţei Regelui Ferdinand I care a decis ca din 1921 Familia Regală a României şi toţi membrii săi să poarte numele de (a) României.

  • Casa Regală este cunoscută din 10 mai 2011 sub numele de Casa Regală a României.

  • Dincolo de această motivaţie, stă, însă, noul Statut al Casei Regale, semnat de Rege in 2007, prin care legea salică, a descendenţei exclusiv masculine, nu se mai aplică. Astfel, Regele Mihai a desemnat-o pe Principesa Margareta moştenitoarea tronului. Altiminteri, potrivit legii salice, succesorul la tron ar fi trebuit să fie un membru al familiei Hohenzollern-Sigmaringen, pentru că Regele Mihai I nu a avut moştenitori direcţi băieţi

Familia Hohenzollern-Sigmaringen

carol I si regina elisabeta tinerete

Regele Carol I și Regina Elisabeta

  • Domnitorul, mai târziu Regele Carol I, a fost al doilea fiu al lui Karl Anton Fürst von Hohenzollern-Sigmaringen; a fost ales domnitor al României în 1866 şi proclamat Rege al României în 1881; moştenitorul tronului a fost Regele Ferdinand I, fiul lui Leopold, fratele mai în vârstă al Regelui Carol I (Regele Carol I nu a avut moştenitori direcţi).

Familia regala britanică şi dinastia Romanov

  • Regina Maria a României, soţia regelui Ferdinand I şi mama Regelui Carol al II-lea, pe numele de botez Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg şi Gotha, a fost prinţesă a Marii Britanii şi Irlandei, fiind nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii.

  • Regina Maria a fost fiica Ducelui de Edinburgh, Alfred Ernest Albert de Saxa-Coburg şi Gotha, şi a Marii Ducese a Rusiei, Maria Alexandrovna Romanova, unica fiică a Ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei.

  • Potrivit site-ului oficial, în afară de aceste trei Case Regale, Familia Regală a României este legată prin relaţii de rudenie şi cu familia regală spaniolă, cu familiile regale belgiană, daneză, norvegiană, olandeză, cu Marii Duci de Luxemburg, cu principii de Monaco, dar şi cu familiile regale din Portugalia, Grecia, Serbia şi Bulgaria sau cu dinastia Habsburg.   

(Material realizat cu sprijinul departamentului Documentare al Digi24)