Sari la conținut

Avocatul Poporului: Nu există argumente pentru atacarea modificărilor aduse Legii educaţiei 

"Având în vedere argumentele prezentate atât în petiţiile formulate, cât şi în susţinerile scrise şi orale ale partenerilor de consultări, apreciem că nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării stiinţifice si pentru modificarea unor acte normative", se arată într-un comunicat remis Mediafax, sâmbătă, de Avocatul Poporului.

Instituţia condusă de Victor Ciorbea detaliază modul în care s-a ajuns la concluzia că nu se impune sesizarea Curţii Constituţionale în legătură cu OUG nr. 49 de modificare a Legii educaţiei.

Astfel, Avocatul Poporului precizează că, în perioada 4-18 iulie, a primit mai multe petiţii pentru sesizarea CC privind acest act normativ, inclusiv de la preşedintele României, Traian Băsescu.

"În esenţă, din petiţiile formulate rezultă că autorii critică Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 atât din punct de vedere extrinsec, prin raportare la art. 115 alin. (4) si (6) din Constituţie (apreciind că nu se impunea adoptarea acestui act normativ pe calea unei ordonanţe de urgenţă), cât si intrinsec, argumentele fiind invocate din perspectiva încălcării prevederilor art. 32 alin. (1) privind dreptul la învăţătură si ale art. 44 alin. (2) referitor la dreptul la proprietate privată din Constituţie. Autorii solicitărilor formulate consideră că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 au fost adoptate o serie de modificări legislative cu un puternic impact negativ atât în sfera învăţământului preuniversitar, cât si în planul învăţământului universitar, exprimându-;i nemulţumirea faţă de măsurile reglementate", arată Avocatul Poporului.

Au fost reclamate astfel, printre altele, organizarea de meditaţii plătite de stat pentru absolvenţii care nu au luat bacalaureatul, posibilitatea organizării unei a treia sesiuni de bacalaureat şi prevederea conform căreia, pentru anul şcolar 2014-2015, colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat pot organiza învăţământ postliceal doar finanţat integral de către solicitanţi. O altă prevedere criticată este aceea potrivit căreia "durata mandatului de rector este de 4 ani", iar "o persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeasi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete".

"Cele mai multe critici cuprind însă nemulţumiri/aprecieri generale ale autorilor petiţiilor formulate, fără a se indica în mod concret în ce anume constă critica de neconstituţionalitate", mai spune Avocatul Poporului, despre petiţiile prin care s-a cerut solicitarea CC.

Pentru a soluţiona petiţiile, Avocatul Poporului precizează că a cerut "şi punctul de vedere al personalului de specialitate din domeniul preuniversitar şi universitar, al sindicatelor si al societăţii civile,
Consiliului Naţional al Rectorilor, Federaţiei Naţionale Sindicale 'Alma Mater', Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţiei Sindicatelor din Educaţie 'Spiru Haret' şi Federaţiei Educaţiei Naţionale cu privire la oportunitatea si necesitatea măsurilor reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, care se circumscriu sferei învăţământului preuniversitar
si universitar".

"Totodată, a avut loc o întâlnire cu doamna Alina Mungiu Pippidi în numele Societăţii Academice din România si al Alianţei pentru o Românie Curată si al altor ONG-uri, sindicate, asociaţii studenţesti si profesionale, persoane fizice, cu reprezentanţi ai Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţesti, precum şi cu presedintele Consiliului Naţional al Rectorilor - domnul prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu", mai arată sursa citată.

Din răspunsurile primise de Avocatul Poporului de la sindicate reiese că acestea au o părere favorabilă modificărilor aduse Legii educaţiei. Astfel, sindicatele din educaţie consideră "oportună şi necesară modificarea acestui act normativ, inclusiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014". Ordonanţa, au mai arătat sindicatele, conţine "dispoziţii prin care se soluţionează o parte dintre nemulţumirile salariaţilor şi ale beneficiarilor educaţiei, apărute după intrarea în vigoare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011" şi este "un pas înainte în edificarea unei societăţi democratice, nicidecum o 'sindicalizare a învăţământului'' ".

La rândul său, Consiliul Naţional al Rectorilor apreciază ca fiind "oportune şi necesare măsurile reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014, îndeosebi cu privire la facilitarea posibilităţilor de dezvoltare a activităţii universităţilor românesti, de întărire a autonomiei universitare, de flexibilizare a deciziilor, precum si de consolidare a statutului instituţional al universităţilor româneşti", mai precizează Avocatul Poporului.

Referitor la justeţea adoptării modificărilor prin ordonanţă de urgenţă, Avocatul Poporului subliniază că Executivul, în preambulul OUG nr. 49, "demonstrează faptul că măsurile în cauză nu puteau fi amânate, deoarece nu exista vreun alt instrument legislativ ce ar fi putut fi folosit în vederea asigurării cadrului legislativ necesar desfăsurării în condiţii corespunzătoare a anului scolar 2014-2015".

În acelaşi context, Avocatul Poporului precizează că în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională "a statuat că situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obisnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea, cu prilejul revizuirii Constituţiei, în anul 2003, a sintagmei a căror reglementare nu poate fi amânată. De asemenea, instanţa de contencios constituţional a mai statuat că, pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie, este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în
pericol un interes public". "Mai mult, observăm că în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a stabilit că ordonanţa de urgenţă nu este condiţionată de posibilitatea utilizării altor mijloace constituţionale, cum ar fi delegarea legislativă, ori de faptul că apariţia situaţiei extraordinare putea fi prevenită din vreme (Decizia nr. 65/1995)", mai arată Avocatul Poporului.

Despre "pretinsa nerespectare a art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la posibilitatea Guvernului de a reglementa, prin ordonanţă de urgenţă în domeniul drepturilor si libertăţilor fundamentale, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr. 1189/2008, că interdicţia adoptării de ordonanţe de urgenţă este totală si necondiţionată atunci când menţionează că acestea nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale si că nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică", continuă sursa citată.

"În celelalte domenii prevăzute de text, inclusiv în cel al drepturilor si libertăţilor fundamentale, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă "afectează", dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin", se mai arată în comunicatul Avocatului Poporului.

Potrivit Avocatului Poporului, "aşa cum rezultă din analiza efectuată, precum şi din punctele de vedere ale personalului de specialitate din domeniul preuniversitar şi universitar, al sindicatelor şi al societăţii civile, Consiliului Naţional al Rectorilor, Federaţiei Naţionale Sindicale 'Alma Mater', Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ si Federaţiei Sindicatelor din Educaţie 'Spiru Haret', măsurile reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 pot fi apreciate ca fiind oportune şi necesare şi având efecte pozitive în ceea ce priveşte statutul cadrelor didactice din mediul preuniversitar si universitar, facilitarea posibilităţilor de dezvoltare a activităţii universităţilor românesti, de consolidare a autonomiei universitare şi a statutului instituţional al universităţilor româneşti etc.".

Avocatul Poporului analizează, pe rând, toate criticile concrete aduse modificărilor Legii educaţiei.

Despre ce privind meditaţiile pentru cei care nu au promovat bacalaureatul, de pildă, se arată că "petenţii sunt nemulţumiţi de faptul că organizarea cursurilor de pregătire pentru examenul de bacalaureat se realizează din finanţarea de bază". "Or, din textul legal criticat rezultă în mod evident că statul poate asigura, din finanţarea de bază sau din alte surse de finanţare. În plus, stabilirea unei asemenea măsuri are un impact pozitiv, întrucât conduce la finalizarea învăţământului liceal pentru absolvenţii care nu au susţinut sau nu au promovat examenul de bacalaureat naţional", consideră Avocatul Poporului.

Referitor la mandatul rectorilor, Avocatul Poporului spune că susţinerile petenţilor, potrivit cărora textul legal criticat instituie "mandatul pe viaţă al rectorilor", nu pot fi primite, în condiţiile în care această prevederea din OUG "stabileşte imperativ imposibilitatea ocupării funcţiei de rector pentru mai mult de două mandate succesive, complete". "Interpretând textul de lege în sensul urmărit de legiuitor, putem fi, cel mult, în prezenţa unei alternanţe în ocuparea funcţiei de rector, de către aceleasi persoane. În practică, au existat, conform precizărilor preşedintelui Consiliul Naţional al Rectorilor, doar două cazuri de acest fel", se precizează în comunicat.

În ceea ce priveşte interpretarea dată de către autorii petiţiilor unor texte din OUG nr. 49 şi din Legea nr. 1/2011 în sensul că acestea ar oferi posibilitatea absolvenţilor de liceu fără diplomă de bacalaureat de a urma cursurile învăţământului universitar, Avocatul Poporului observă că o parte dintre prevederile legale criticate se regăsesc în forma iniţială a textului Legii nr. 1/2011.

"Susţinerile potrivit cărora, prin ordonanţa criticată, se acordă posibilitatea absolvenţilor de liceu fără diplomă de bacalaureat de a urma cursurile învăţământului universitar nu pot fi reţinute, având în vedere prevederile art. 44 alin. (10) din Legea nr. 1/2011, potrivit cărora 'creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă' si ale art. 77 alin. (3) din acelasi act normativ, care
prevăd că 'absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii'' ", spune Avocatul Poporului.

Instituţia arată că, din coroborarea acestor prevederi legale, "reiese în mod clar existenţa a două categorii de absolvenţi de liceu, cu şi fără diplomă de bacalaureat".

"Reglementarea înfiinţării colegiilor postliceale şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior nu conduce la concluzia că admiterea în învăţământul superior se face fără diplomă de bacalaureat, această formă de admitere fiind recunoscută doar pentru accederea în învăţământul postliceal (colegii postliceale înfiinţate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior). Absolvenţii de liceu, care urmează cursuri postliceale în colegii şi care nu au dobândit diploma de bacalaureat, nu au calitatea de studenţi şi nu urmează cursurile unei facultăţi, ci, sub tutela unei instituţii de învăţământ superior, desfăşoară activităţi educaţionale specifice scolilor postliceale. La absolvirea colegiului, cei care au frecventat cursul şi care au promovat examenul primesc o diplomă de certificare a calificării profesionale, şi nu una care ar putea echivala cu un program de licenţă, cum în mod eronat rezultă din unele dintre petiţiile formulate - 'facultate fără bacalaureat'. Pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă", subliniază Avocatul Poporului, care conchide, "în mod indubitabil, că accesul la învăţământul superior se face numai după dobândirea diplomei de bacalaureat".

Potrivit Avocatului Poporului, prin OUG nr. 49 au fost corectate o serie de prevederi insuficient de bine reglementate de Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, se mai arată în comunicat.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 49/26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative a fost publicată în Monitorul Oficial la 30 iunie 2014.