Sari la conținut

Ce avantaje are învățământul dual

Andrei are 16 ani. La evaluarea națională a obținut 6,78. Putea să se înscrie la liceu. Dar a ales învățământul dual, o formă de educație care le permite elevilor de la școlile profesionale să se califice peste nivelul de muncitor.

De câte ori nu ați auzit cunoștințe care vă întreabă de un instalator bun, de un electrician, de un mecanic? Ei bine, elevii care termină clasa a VIII-a pot învăța o meserie. În cei trei ani de școală sunt plătiți și au un loc de muncă asigurat. Un lucru bun, dacă ne gândim că România este țara în care o jumătate de milion de liceeni nu reușesc să ia BAC-ul!

„Mi-am dorit să fac o meserie și tata m-a îndreptat spre meseria sudor. E foarte căutată meseria și se câștigă foarte mult”, spune Andrei.

„Formă de învățământ dual fără agent economic nu există. Agenții economici se duc spre școli (..) și propun (să facă) o clasă pe un anumit specific, cum ar fi agent de vânzări la „Kirițescu”, sudură, în Cluj, sau la „Harnaj”, tot în București, mecanici agricoli”, arată Cristina Gheorghe, consultant pentru învățământul dual.

„Din păcate, ne confruntăm cu o criză a forței de muncă și educația din România nu ne oferă o șansă să putem colabora”, spune Iuliana Mic, tutore de practică.

În anul 2009 școlile profesionale din România au fost desființate. În 2015, după ce s-au văzut efectele, Ministerul Educației s-a hotărât să investească în acest tip de învățământ. Astfel, în cazul educației duale, fiecare elev primește o bursă în valoare de 400 de lei: 200 de la Ministerul Educației și 200 de la viitorii angajatori.

După cei trei ani de studiu, un sudor, de exemplu, câștigă în Cluj 2.500 de lei, în București salariul ajunge la 4 mii de lei, iar în Italia, țară în care lucrează mulți dintre muncitorii calificați școliți la noi, peste 3000 de euro.

Salariul unui sudor începător este de 2.000 de lei, în timp ce al unui contabil, de 1.500 de lei.

Ne lovim de reticența părinților de a-și îndrepta copiii către o astfel de formă de învățământ. Toți își doresc copiii la liceu, să facă o facultate și, după ce termină o facultate se angajează barmani sau vânzători și ei sunt foarte frustrați pentru că au niște așteptări și iată, se întorc pe nivel de entry”, spune Cristina Gheorge.

„Dacă fac un liceu pe care nu-l finalizează sau nu promovează bacalaureatul..nu au făcut nimic”, arată Nicoleta Negoianu.

România este țara în care un elev poate intra la liceu cu nota 2, pentru că, învățământul de 10 ani este obligatoriu și, se urmărește ocuparea unor locuri, nicidecum evaluarea cunoștințelor. Așa că nu este de mirare că o jumătate de milion de liceeni nu reușesc să ia BAC-ul.

La forma de învățământ profesional, în Colegiul Economic „Costin Kirițescu” din București, există de trei ani clase care beneficiază de parteneriate cu diverse hipermarketuri sau magazine de îmbrăcăminte. Elevii sunt pregătiți să devină vânzători.

„Învăț atât teorie, cât și practică și mă ajută foarte mult și am un loc asigurat de muncă și ne și plătește bursa lunară”, spune Ionela Toma.

„Facem și liceu, și practică și facem practică la magazin, nu doar prin vorbe”, arată, la rândul său, Alberto Dinulescu.

Învățământul dual e o șansă atât pentru elevi, cât și pentru companii. Le acordă anumite facilități: bursa lunară și decontarea cheltuielilor de transport, uneori de cazare, cu hrană”, subliniază Nicoleta Negoianu, profesor de discipline economice.

Care este cel mai important lucru pe care l-ai învățat?

„Să comunic cu cei din jur”.

Cum trebuie să vorbești cu clienții?

„Politicos, să zâmbesc, să nu fiu nervos, să nu mă reped la ei, să le explic de multe ori, dacă ei nu au înțeles”.

„Ce înseamnă să am un loc de muncă, să fiu casier, să asigur marfă”.

„Să îmi găsesc singură drumul, să depind doar de mine și să fiu cineva în viață”.

Cristina Gheorghe- Sunt copii foarte buni, deși mentalitatea e că spre această formă de învățământ se îndreaptă cei slabi. La Harnaj, sunt copii care terminaseră gimnaziul cu medii peste 9. Nimeni nu ar crede lucrul acesta.

Ștefan este elev în clasa a X-a și se pregătește să lucreze ca agent de vânzări. Face practică într-un magazin de pantofi. Vrea ca anul viitor să se înscrie la seral și să învețe pentru Bac, dar să aibă o meserie.

„La început, am învățat cum să pun marfa pe raft, să pun pantofii la unghi de 90 de grade, să deschid cu caterul...”, povestește Ștefan.

„Foarte mare nevoie avem de personal calificat. Din păcate, persoanele pe care le angajăm acum nu sunt profesioniști, sunt în formare și se formează sub presiunea sarcinilor zilnice și nu întotdeauna rezultatele sunt cele dorite. Acești elevi au oportunitatea ca în cei trei ani să învețe o meserie și să câștige un salariu ca toți ceilalți angajați”, reliefează Bianca Bibire, tutore de practică.

Ministerul Educației ar vrea să transforme tot învățământul profesional după modelul parteneriatului cu firmele. Dar nu se știe când va reuși.

„Ar trebui ca profesorii să se uite și la nevoile societății și să vadă cum se poate asigura loc de muncă pentru copii. Ei trebuie să intre în câmpul muncii și majoritatea locurilor de muncă sunt pentru specialiști care nu au neapărat nevoie de studii superioare”, punctează Cristina Gheorghe.