Sari la conținut

Rezultate îngrijorătoare la evaluările naționale. În loc de reformă, ministrul Educației propune să renunțe la testări

La şcoala generală din localitatea Şard, judeţul Alba, copiii de clasa a II-a au simţit, recent, primele emoţii ale unui examen naţional, după ce au lucrat pe nişte modele similare testelor.

Claudia Teiuşan, învăţătoare la clasa a II-a, Şcoala Şard: „Aproximativ 80% din copii au reuşit să dea răspunsurile corecte sau aproximativ corecte”.

În mediul rural, în medie, doar jumătate din copiii din clasele a II-a, a VI-a şi a VI-a au ştiut să răspundă la întrebările evaluărilor naţionale.

Elevă: „Eu m-am simţit emoţionată pentru test, am avut un pic de emoţii”.

În şcolile din oraşe, aproximativ 60% din elevii de clasa a II-a au rezolvat corect testele la Matematică şi Limba Română. Ca şi la alte categorii de vârstă, un lucru e clar: marile probleme ale elevilor sunt analiza şi interpretarea informaţiilor. Deci, la ce folosesc testele?

Marian Staş, expert în Educaţie: „Faptul de a presa cu o testare de tip nou nu e un lucru rău, dar asta înseamnă că trebuie să vii din urmă repede-repede cu altă construcţie curriculară, altfel rămânem în metafora 'carul înaintea boilor'”.

Ministerul Educaţiei evită să îşi asume nevoia unei reforme profunde şi se gândeşte doar să renunţe la aceste teste.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: „Am constatat că, deşi predarea se face disciplinar, subiectele la evaluare sunt interdisciplinare. Unul din obiectivele legii educaţiei este acela de a asigura o legătură funcţională între cei care realizează curricula şi cei care realizează evaluarea naţională. (Reporter: Vi se pare că nu există o legătură?) Nu mi se pare. Ştiu că nu există”.

Puţine şcoli s-au îndepărtat de programa naţională rigidă şi limitată. Şi mai puţine au ales tehnici moderne de învăţare. În general, este vorba despre şcoli private.

Vali Giurcă, învăţătoare la Liceul Teoretic Naţional: „Tehnicile sunt diferite şi sunt adaptate fiecărui copil în parte. Orele sunt în special axate pe ei, ei sunt cei care lucrează cel mai mult, cei care sunt puşi să descopere anumite lucruri, să ajungă la anumite concluzii”.

Silvia Moraru, directoarea Liceului Teoretic Naţional: „Ei îşi fac temele în şcoală şi au ore speciale de pregătire pentru susţinerea examenelor naţionale, pe baza competenţelor care sunt evaluate la nivel naţional”.

În aceste condiţii, chiar şi atitudinea elevilor este relaxată şi încrezătoare în faţa testelor.

Elevă: „Subiectele au fost uşoare, din ce am exersat tot anul şi rezultatele au fost bune”.

Elev: „Foarte simplu, doar nişte probleme din astea cu suma numerelor, diferenţa”.

Teoretic, rezultatele testelor naţionale au fost analizate şi discutate între părinţi, elevi şi dascăli. Dar nu există şi un punct de vedere la nivel naţional, cu propuneri de remediere a problemelor evidente.

Simion Hăncescu, preşedintele FSLI: „Învăţătorii şi profesorii adună foarte multe hârtii, muncesc foarte mult ca să facă aceste evaluări şi aceste hârtii rămân undeva în sertarul directorului, fără ca cineva să facă o analiză, să vedem care este concluzia”.