Ucenicia, ignorată de companii. În 2013, doar 80 de tineri şi-au găsit de lucru prin astfel de programe
Attila Csiky are 19 ani. A terminat şcoala profesională la profilul automatizări, dar este conştient că pentru a se angaja are nevoie de pregătire practică, iar pentru asta ar fi dispus să fie ucenic. "Poţi face o meserie, să mă duc la o firmă să fac practică. E bine şi pentru mine şi pentru alţii", crede tânărul absolvent.
Pentru fiecare ucenic, firma primeşte câte 300 de lei pe lună din partea statului. Prea puţin, în comparaţie cu banii necesari pregătirii acestor tineri.
"Există cheltuieli, conform legii, cu un instructor care trebuie să expre pentru copii, cheltuieli cu exemenul de absolvire, dar şi cu normele de protecţia muncii care trebuie să fie ca pentru un angajat normal", spune Ioan Mintaş, prim-vicepreşedinte al Intreprinderilor Mici şi Mijlocii.
Aşa se face că anul trecut au fost semnate doar 80 de contracte de ucenicie. La acest lucru a contribuit şi statul, care a alocat pentru aplicarea acestei legi doar 50.000 de lei, din care s-au cheltuit mai puţin de un sfert, spun oamenii politici.
„Asta înseamnă două lucruri. Pe de o parte, foarte puţini ştiu. Lumea este puţin informată despre această lege şi despre posibilităţile şi oportunităţile ei. Pe de altă parte, avem un mod de administrare prost”, crede deputatul UDMR Szabo Ordon.
În cele mai multe judeţe din ţară nu a fost încheiat nici măcar un contract de ucenicie. Excepţie face Oradea, unde 150 de tineri se pregătesc în domenii cerute de piaţa forţei de muncă.
Guvernul şi-a propus să schimbe actuala lege a uceniciei. Potrivit noilor modificări, orice persoană poate deveni ucenic, indiferent de vârstă, aceasta urmând să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi angajaţii cu carte de muncă. Noua lege a păstrat prevederea potrivit careia ucenicii sunt plătiţi cu salariul minim brut pe economie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
