Sari la conținut
News Alert

ANALIZĂ Digi24 Cum se adâncesc gropile din drumurile judeţene ale României

Ne plângem că nu avem autostrăzi şi drumuri naţionale, dar nu stăm mai bine nici cu cele judeţene - adică drumurile folosite de milioane de oameni care merg la serviciu sau de care depinde dezvoltarea turistică a unor locuri. Cât de ciuruite de gropi sunt drumurile judeţene ale României? Digi24 a mers în Constanţa, Arad şi Dolj pentru a analiza situaţia la faţa locului.

Constanţa: Drumul gropilor în ţinutul eolienelor

În comuna Cogealac, din judeţul Constanţa, acolo unde instalaţiile eoliene învârt milioane de euro, există un drum judeţean care s-a transformat într-o capcană pentru şoferi. Distrus de utilaje, drumul a fost trecut pe lista uitării de autorităţi, chiar dacă mii de maşini circulă pe el.

Ca să ajungi de la Cogealac la Râmnicu de Jos îţi trebuie nervi de oţel şi o maşină de teren. Pe cei 14 kilometri de drum judeţean care leagă cele două localităţi se circulă numai în zig-zag. Gropile, unele adânci de aproape 20 de centimetri, te obligă să frânezi o dată la câteva secunde. Din cauza transportatorilor de marfă, în ele a căzut grâu, care s-ar putea să şi încolţească dacă autorităţile nu vor interveni pentru remedierea problemelor.

Oamenii spun că, cu fiecare zi ce trece, capcanele din şosea sunt mai numeroase.

Reprezentanţii primăriei din Cogealac spun că nu au banii necesari pentru reparaţii şi că, oricum, nu au competenţa de a se ocupa de aceste probleme. Aşteaptă în zadar ca administratorul drumului să le spună când începe asfaltarea. Au transmis nenumărate adrese către Consiliul Judeţean, dar nu au primit nici un răspuns.

Din păcate, noi nu putem să facem investiţii. Situaţia financiară a primăriei noastre e destul de proastă şi oricum nu avem cum să intervenim, pentru că nu suntem noi abilitaţi. Sunt drumurile judeţene, ei trebuie să faca investiţia pe acel sector de drum”, explică Nicolae Zazare, consilier local.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Cristian Darie, nu consideră drumul suficient de important, deci reparaţiile nu reprezintă o urgenţă: „Cunoaştem situaţia acelui drum. Le reparăm şi noi în funcţie de situaţia traficului. Acela este un drum care are un trafic mai scăzut. Nu că nu este important, dar pe măsură ce vom avea fondurile necesare...

Drumul de la Cogealac la Râmnicu de Jos este în această stare de aproape opt ani. A fost parţial refăcut între 2004 şi 2008 cu fonduri de la Consiliul Judeţean. Acum, reabilitarea ar costa în jur de 300.000 de euro.

Arad: Un drum nereparat de trei decenii

Alt judeţ, aceleaşi probleme. Cel mai circulat drum care leagă municipiul Arad de localitatea Şiria nu a fost reabilitat niciodată de când a fost construit, la începutul anilor 80. Guvernul urma să refacă şoseaua printr-un program european, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat din lipsa banilor.

Drumul Judeţean 709 leagă Municipiul Arad de Şiria, localitatea natală a scriitorului Ioan Slavici. Luat în administrare de Ministerul Dezvoltării Regionale, drumul urma să fie reabilitat prin Programul naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, doar că Executivul l-a tăiat de pe lista de finanţare, deşi în 2011 constructorii demaraseră lucrarea.

În prezent, deşi se numeşte „judeţean”, drumul se află în administrarea Ministerului Dezvoltării Regionale, care nu poate să îl dea înapoi pentru că este în litigiu cu firma care a câştigat prin licitaţie lucrările de reabilitare.

Consiliul Judeţean Arad a cerut în repetate rânduri rezolvarea situaţiei juridice a drumului. În continuare programul de reabilitare este blocat, iar noi nu putem finanţa decât reparaţiile urgente”, a arătat Andreea Oţoiu, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Arad.

Judeţul Arad a avut două drumuri importante cuprinse în Planul Naţional de Investiţii care au rămas fără finanţare. Celălalt drum, lung de 17,7 km, a revenit la autorităţile judeţene în 2013 şi urmează să fie reabilitat în această toamnă.

Dolj: La doi ani de la inaugurare, distruge maşinile

A înghiţit aproape 4 milioane de euro, dar la doi ani de la inaugurare, drumul 605 A Filiaşi - Melineşti din Dolj semăna mai mult cu un drum de ţară decât cu unul judeţean. Până când se vor găsi bani pentru asfaltare, şoferii circulă cu teama că îşi strică maşinile.

Modernizarea drumului judeţean 605 A a început în anul 2000 şi a durat zece ani. Beneficiarul, Consiliul Judeţean Dolj, a constatat la recepţie că lucrarea nu este bine făcută. Constructorul nu a remediat nimic în cele 90 de zile date ca termen, iar la scurt timp a intrat în faliment. Cei 20 de kilometri de drum s-au degradat rapid. Şanţurile acumulează apa, apa se scurge peste drum. În perioada de îngheţ se produc fenomene de îngheţ-dezgheţ care distrug drumul şi mai tare.

Cine nu cunoaşte drumul riscă să ajungă cu maşina mai întâi la service, şi abia apoi la destinaţie.

Consiliul Judeţean Dolj a încredinţat drumul spre administrare propriei societăţi, Lucrări Drumuri şi Poduri. Cei de aici au reabilitat cele mai afectate porţiuni, însă craterele au reapărut în asfalt. Reprezentanţii CJ au refuzat să ofere un punct de vedere în această privinţă, singura explicaţie fiind aceea că exista un litigiu între firmele care au reabilitat şoseaua şi Consiliul Judeţean. Este vorba despre garanţia de 700.000 lei pe care constructorul a depus-o la începerea lucrărilor şi pe care Consiliul Judeţean a refuzat să o restituie atunci când a constatat că lucrarea a fost făcută de mântuială.