Sari la conținut

B. Aurescu: Curtea Penală Internațională va ancheta crime de agresiune. Situaţia din Ucraina ar putea fi încadrată aici

Bogdan Aurescu / Foto: Mediafax

Într-o conferinţă dedicată Zilei Justiţiei Penale Internaţionale, organizată de MAE, secretarul de stat pentru afaceri strategice s-a referit la formula privind crima de agresiune convenită la prima Conferinţă de Revizuire a Statutului Curţii Penale Internaţionale (CPI), de la Kampala (Uganda), în 2010, informează Mediafax. 

„În ambele definiţii oferite de Rezoluţia din 1974 şi de la conferinţa din Kampala din 2010 sunt cel puţin 7 acte calificate ca acte de agresiune şi vă provoc ca, în timp ce citesc această listă, să aveţi în minte ce s-a întâmplat foarte aproape de noi, în Crimeea sau în estul Ucrainei”, a precizat Bogdan Aurescu, subliniind contribuţia României la amendamentele de la Kampala.

Primul act se referă „la invadarea sau atacarea de către forţele armate ale unui stat a teritoriului unui alt stat sau orice ocupare militară, chiar şi temporată, rezultată dintr-o astfel de invazie sau atac sau orice anexare prin forţă a teritoriului unui altui stat”, în timp ce al doilea vizează „bombardarea de căte forţele armate ale unui stat a unui teritoriu al altui stat sau folosirea oricărui fel de de arme de către un stat împotriva teritoriului unui alt stat”.

Al treilea act de agresiune este reprezentat de „blocarea porturilor şi coastelor de către forţele armate ale unui stat”, iar al patrulea este definit ca „un atac pe uscat, pe mare sau pe cale aeriană de către forţele armate ale unui stat împotriva flotei marine sau aeriene a unui alt stat”.

Acte de agresiune sunt considerate şi folosirea forţelor armate ale unui stat care se află în interiorul unui alt stat, acţiunea unui stat de a pune la dispoziţie un teritoriu unui alt stat pe care acesta să-l folosească pentru un act de agresiune împotriva unui al treilea stat şi trimiterea în numele statului a unor grupări armate sau mercenari care să acţioneze împotriva unui altui stat.

„În viitor, Curtea Penală Internaţională va putea să ancheteze crime de agresiune, cu condiţia ca anumite condiţii să fie îndeplinite”, a precizat Bogdan Aurescu.

Curtea Penală Internaţională este singura curte penală internaţională permanentă. Ea a fost creată prin Statutul de la Roma al CPI, adoptat în 1998 şi intrat în vigoare la 1 iulie 2002. CPI are competenţă asupra crimei de genocid, asupra crimelor de război şi asupra crimelor împotriva umanităţii.

De la 1 ianuarie 2011, numărul Statelor Părţi la Statut este 114.

În 2010, a avut loc la Kampala (Uganda), prima Conferinţă de Revizuire a Statutului CPI, în cadrul căreia s-a convenit la o formulă referitoare la crima de agresiune.

Amendamentele la Statut ar putea intra în vigoare în 2017.