Sari la conținut

Bilant la MApN. Klaus Iohannis: România trebuie să inițieze demersurile de constituire a unei grupări navele multinaționale la Marea Neagră

FOTO: Facebook Klaus Iohannis

ACTUALIZARE 11:45 Președintele Klaus Iohannis a declarat, într-o alocuțiune, că la fel ca toți românii, are deplină încredere în Armată, în profesionalismul și devotamentul ei.

Președintele a schițat obiectivele militare ale României pentru 2016 și a menționat în context necesitatea unei flote internaționale la Marea Neagră. Președintele vrea ca România să inițieze demersurile de constituire a acestei grupări navale multinaționale. 

România susține întărirea rolului Alianţei Nord Atlantice în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii sporite atât provocărilor de pe flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor de pe flancul sudic. Valenţele strategice ale zonei Mării Negre pentru NATO vor trebui reafirmate şi concretizate prin iniţierea demersurilor de constituire a unei grupări navale multinaţionale”, a spus președintele.

De asemenea, a subliniat șeful statului, prezenţa aliată pe teritoriul naţional va trebui întărită prin operaţionalizarea şi funcţionarea optimă a structurilor aliate de comandă şi control, respectiv Unitatea NATO de Integrare a Forţelor şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est, cele două centre NATO înființate anul trecut în România.

Alocuţiunea preşedintelui Klaus Iohannis:

„În primul rând, doresc să vă felicit pentru activitatea din anul 2015! Am ținut în mod special să particip la acest bilanț pentru a onora Armata și în semn de respect pentru cei care servesc sub drapelul tricolor, gata oricând să-și sacrifice viața pentru România.
De fiecare dată când mă aflu în mijlocul dumneavoastră încerc o emoție specială. Prin patriotismul dumneavoastră, militari și civili, ați făcut din Armata României un exemplu.
Armata este unul dintre pilonii statului român, o instituție fundamentală pe care românii o privesc cu apreciere și mândrie. La fel ca și concetățenii noștri, am deplină încredere în Armată, în profesionalismul și devotamentul ei. Pentru toate acestea și pentru modul în care vă faceți datoria în numele României, zi de zi, misiune de misiune, în țară sau în afara granițelor, vă mulțumesc!

Doamnelor și domnilor,
În 2015 am făcut pași importanți pentru Armata României. Putem spune că anul precedent a fost unul al confirmării și consolidării: al confirmării angajamentelor în plan internațional și al consolidării poziției țării noastre în cadrul NATO, în raport cu partenerii strategici, ca aliat credibil și predictibil.

România a demonstrat că își urmărește consecvent direcțiile de politică externă și de securitate - Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

Am arătat că suntem hotărâți să fim un furnizor de securitate în regiune și că avem inițiative în acest scop.

În 2015 am reușit să reașezăm viziunea noastră strategică pe baze noi şi solide și am trecut de la bune intenții la acțiuni concrete.

Astfel, avem astăzi un acord politic cu privire la alocarea pe o perioadă de 10 ani, începând cu 2017, a 2% din PIB pentru apărare, iar bugetul din acest an furnizează o proiecție în direcția asumată.

Avem o nouă Strategie Naţională de Apărare a Ţării, aprobată de Parlament, care avansează concepte noi, adaptate la noul context internațional. Avem un Plan de Implementare şi un Ghid, de asemenea aprobate, care asigură aplicarea riguroasă și unitară a Strategiei Naționale de Apărare.

În acest demers, Ministerului Apărării Naționale îi revine un rol esențial și am toată convingerea că va răspunde cu profesionalism și eficiență acestor așteptări.

Tot din 2015 avem o nouă lege privind planificarea apărării, care, alături de celelalte documente, oferă fundamentul pentru un nou model de gândire strategică la nivel naţional, în deplin acord cu procesele de planificare NATO.

Nu în ultimul rând, 2015 a însemnat o preocupare constantă pentru dotarea Armatei și pentru antrenarea trupelor din toate categoriile de forțe, inclusiv prin exerciții complexe, naționale sau împreună cu aliații.

Doamnelor și domnilor,
Cred că acțiunile noastre în materie de securitate națională și apărare, dar și demersurile în plan intern trebuie să aibă în vedere construcția României puternice în Europa și în lume. Indiferent câte provocări avem de înfruntat și câte evenimente au loc în plan intern sau extern, acesta trebuie să rămână reperul nostru permanent.

Pentru 2016, principala miză este să continuăm și să extindem la un nou nivel ceea ce am început în anul precedent.

Mă refer la punerea în practică a Strategiei Naționale de Apărare, la parteneriatele noastre strategice, în special cel cu Statele Unite, la angajamentele pe care le-am luat în plan internațional, în cadrul NATO și al organismelor din care facem parte.

Va trebui să ne adaptăm continuu la o realitate complexă și dinamică. Pentru aceasta vom avea nevoie de cunoaștere și anticipare, de instituții eficiente și de colaborare – atât interinstituțională în plan intern, cât și multinațională, cu aliaţii şi partenerii. Realitatea în care trăim ne arată permanent importanța unor alianţe şi parteneriate strategice solide în materie de securitate şi apărare.

Am toată convingerea că anul acesta Ministerul Apărării Naționale își va urmări și îndeplini prioritățile strategice legate de consolidarea prezenţei NATO în România, de alinierea structurii de forţe şi a managementului resurselor umane la standardele aliate, de achiziţionarea de echipamente critice pentru mai buna înzestrare a forţelor şi respectarea angajamentelor asumate prin Ţintele de Capabilităţi la nivel aliat, dar şi de creşterea calităţii vieţii personalului Armatei Române.

Așteptările de performanță pe care le avem de la Armata noastră trebuie însoțite de asigurarea condițiilor necesare pentru cei aflați în serviciul ei, precum și de modernizarea și adaptarea sistemului educațional la noile realități. Unul dintre cele mai bune răspunsuri la actualul grad de incertitudine din mediul internațional de securitate îl reprezintă cunoaşterea și pregătirea adecvată.

Doamnelor și domnilor,
Din perspectiva politicii externe și de securitate, unul dintre cele mai importante evenimente din acest an îl reprezintă participarea României la Summitul NATO de la Varşovia. Acesta a fost prefigurat de organizarea la Bucureşti, în noiembrie anul trecut, a Reuniunii la nivel înalt a statelor din Europa Centrală şi de Est.

Ca Președinte, intenția mea este ca împreună cu toate instituțiile responsabile, în special Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Externe, să generăm un mandat puternic şi ambiţios pentru România în cadrul acestui Summit, pe măsura calității sale de aliat responsabil şi credibil.

România susține întărirea rolului Alianţei Nord Atlantice în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii sporite atât provocărilor de pe flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor de pe flancul sudic.

Valenţele strategice ale zonei Mării Negre pentru NATO vor trebui reafirmate şi concretizate prin iniţierea demersurilor de constituire a unei grupări navale multinaţionale.

De asemenea, prezenţa aliată pe teritoriul naţional va trebui întărită prin operaţionalizarea şi funcţionarea optimă a structurilor aliate de comandă şi control, respectiv Unitatea NATO de Integrare a Forţelor şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est.

Angajamentele importante asumate la Summitul NATO din Ţara Galilor vor trebui finalizate într-un mod responsabil, inclusiv prin proiecte care să vizeze constituirea de noi structuri multinaţionale. Acest efort va trebui să se regăsească la nivelul tuturor categoriilor de forţe, separat, dar şi la nivel doctrinar, în sensul unor concepte de cooperare.

În paralel, este nevoie de adaptarea structurii de comandă şi control, de asigurarea capabilităţilor necesare, precum şi de corelarea planificării integrate cu planificarea înzestrării şi achiziţiilor.

Gestionarea responsabilă și eficientă a resurselor, atât pentru echipare, cât și pentru pregătire, va fi esențială pe parcursul acestui an. Finalizarea celor două documente majore ale Ministerului, respectiv Carta Albă a Apărării şi Strategia Militară vă vor ajuta în asigurarea coerenţei strategice.

De asemenea, vom urmări cu atenţie și finalizarea noii Strategii Globale Europene care, după prezentarea şi aprobarea sa în Consiliul European, va trebui să ne ofere cadrul de orientare la nivel european în domeniul securităţii pe termen lung.

Doamnelor şi domnilor,
Valoarea supremă a Armatei României o reprezintă oamenii – militarii și civilii care sunt chemați la datorie în țară sau în afara granițelor, care servesc sub drapelul tricolor în teatrele de operații și oriunde România are nevoie de ei, cu loialitate, profesionalism și patriotism.
Doresc, încă o dată, să vă mulțumesc tuturor. Aveți respectul și aprecierea mea și a cetățenilor României pentru tot ceea ce faceți sub deviza „Onoare și Patrie”.
Sunt convins că obiectivele ambițioase pe care vi le-ați asumat pentru 2016 vor fi îndeplinite.
Vă doresc mult succes în activitate!”


Premierul Dacian Cioloș a vorbit, la rândul său, de creșterea bugetului apărării la 2 la sută începând din 2017 și a menționat că dezideratul este menținerea acestei alocări din PIB pe cel puțin 10 ani. Scutul de la Deveselu va deveni în curând operațional, a mai anunțat premierul Cioloș. Nu în ultimul rând, prim-ministrul a spus că se gândește și la industria națională de apărare atunci când vine vorba de înzestrarea armatei. 

Alocuțiunea premierului Dacian Cioloș:

„Mă bucur să iau notă de bunele rezultate evocate în Raportul de activitate pe anul 2015 şi felicit, prin dumneavoastră, domnule ministru, întregul personal militar şi civil din cadrul Ministerului Apărării Naționale pentru aceste rezultate.

Cred că aveți toate elementele și argumentele pentru continuarea pe parcursul anului 2016 a ceea ce s-a construit sau consolidat în anul precedent.

Armata Română rămâne acea instituție fundamentală a statului care înregistrează unul din cele mai ridicate niveluri de încredere în rândul cetățeniilor, și asta pe bună dreptate.

Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenența la NATO şi la Uniunea Europeană au fost şi vor rămâne pilonii fundamentali ai politicii externe a României. Armata României, Ministerul Apărării Naționale contribuie la fortificarea fiecăruia dintre aceşti piloni.

Ȋn cadrul Alianţei Nord-Atlantice, România este apreciată ca aliat predictibil şi de încredere. Profesionalismul şi, subliniez, jertfa de sânge a militarilor români în teatrele de operații sunt evocate frecvent în contacte oficiale sau informale şi, înainte de toate, sunt înalt apreciate.

Contextul geopolitic este unul complicat, iar România rămâne o ancoră de stabilitate în această regiune. Țara noastră va continua să fie furnizor de securitate la frontiera estică a NATO, cât şi a Uniunii Europene. În această calitate, avem responsabilitatea de a ne asigura şi întări, în același timp, apărarea națională, dar şi de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. Creșterea bugetului destinat apărării la un nivel de minim 2% din PIB, pe care sperăm să îl putem atinge în anul 2017, şi menținerea cel puțin la acest nivel pentru următorii 10 ani este determinantă în această direcție.

România participă activ la consolidarea NATO, iar Aliații contribuie, la rândul lor, la consolidarea flancului estic, implicit la întărirea securității României şi asigurarea securității la Marea Neagră.

Doresc să menționez în mod deosebit decizia SUA de a mări considerabil bugetul alocat Inițiativei de Reasigurare a aliaților europeni. Totodată, constituirea pe teritoriul României a Unității de Integrare a Forțelor NATO şi a Comandamentului Diviziei Multinaționale din Sud-Est sunt menite să întărească postura de descurajare şi apărare a Alianței Nord-Atlantice. Ȋn perioada imediat următoare, va avea loc şi operaționalizarea scutului antirachetă de la Deveselu şi, mai apoi, transferul de autoritate a acestui sistem defensiv către NATO. 

La toate acestea se adaugă participarea la operațiile şi misiunile sub egida Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene, la inițiativele regionale, colaborările în plan bilateral pe linia ministerelor apărării, în special în contextul parteneriatelor strategice cu SUA, Franța, Polonia, Turcia, precum şi angajarea constructivă a partenerilor de cooperare şi a altor actori relevanți – pe care sunteți încurajați să le continuați.

Va fi, de altfel, nevoie de creșterea pe mai departe a capacităţii operaţionale a Armatei României coroborat cu alocarea fondurilor necesare pentru înzestrare, inclusiv cu echipamente majore. Ȋn materializarea acestei priorități a Ministerului Apărării Naționale s-ar putea avea în vedere o revizuire strategică a apărării – menționată, de altfel, în raport, date fiind şi evoluțiile mediului de securitate, revizuire circumscrisă cadrului legislativ în vigoare sau în proces de elaborare. Am în vedere, în principal, Strategia Națională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019 – prin intermediul căreia a fost definit cadrul în care România operează în materie de securitate națională; Carta Albă a Apărării – care, în prezent, se află în atenția Parlamentului; Programul de transformare, dezvoltare şi înzestrare a Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă; dar şi Legea privind statutul cadrelor militare, gradaților şi soldaților, precum şi noul Ghid al carierei militare – prevăzute a fi promovate în acest an.

Atunci când vorbim de problematica înzestrării armatei, mă gândesc şi la cooperarea cu industria națională de apărare. Ȋn afara efectului benefic de creare de noi locuri de muncă, vom urmări, în esență, mai buna inter-relaţionare dintre retehnologizarea industriei de apărare şi înzestrarea armatei.

În fine, în acest moment de bilanț nu pot să nu mă gândesc încă o dată la aceia dintre dumneavoastră care se află, acum, în teatrele de operații în diverse misiuni, slujind sub drapel. Doresc să le mulțumesc şi să îi asigur de toată susținerea şi respectul nostru.

Vă mulţumesc şi vă doresc să obțineți rezultate foarte bune şi în 2016, iar dumneavoastră, domnule ministru, mult succes în mandatul pe care îl aveţi la conducerea Ministerului Apărării Naționale şi vă asigur de tot sprijinul meu pentru proiectele pe care vi le-aţi asumat în fruntea ministerului. Vă mulţumesc.”


Printre realizările MApN de anul trecut se numără înfiinţarea a două centre NATO în România. 

Achiziţia celei de-a doua escadrile de avioane multirol F-16 și o flotă NATO în Marea Neagra se numără printre prioritățile apărării din România. MApN a trimis deja cererile de ofertă pentru F-16 către cinci țări membre NATO, după ce o primă escadrilă de avioane second-hand a fost achiziționată de la Portugalia.