Sari la conținut

Bulină roșie, scenariu negru. Cine e vinovat pentru frica de cutremur în România?

Mii de clădiri din România sunt un pericol public şi s-ar face una cu pământul în cazul unui cutremur. Au fost declarate imobile cu risc seismic, dar nimeni nu a făcut nimic să le consolideze. Vorbim deopotrivă de blocuri de locuinţe, dar şi de sedii ale unui instituţii importante. În multe cazuri, proprietarii din clădirile cu bulină refuză chiar şi reabilitarea pe banii primăriei.

Pe strada Cuza Vodă din Iaşi se află cele mai multe clădiri cu bulină roşie din oraş. Casele au fost construite înainte de 1900 şi nu au fost niciodată reabilitate. Primăria a vrut să le modernizeze cu bani europeni, dar proprietarii au refuzat să se mute.

Vasile Boancă e unul dintre ei. A cumpărat locuinţa în urmă cu 40 de ani. „Chiar dacă ne mutăm undeva, în altă parte, pământul nu mai este ca înainte şi se poate dărâma şi în alte părţi”, spune Vasile Boancă.

„Nu am fost capabili, din cauza acestui refuz, să depunem o documentaţie la Comisia Europeană”, explică Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei Municipiului Iași.

Autorităţile locale au inspectat clădirile şubrezite. Aproape 300 de imobile din oraş se pot dărâma din cauza unui seism, iar 200 dintre acestea sunt blocuri în care locuiesc 27 de mii de oameni.

„Asociaţiile de proprietari sau persoanele juridice fie pot apela la programul guvernamental de reabilitare a imobilelor aflate în risc seismic, fie pe cheltuiala proprietarilor”, reamintește Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei Iași.

În Iaşi mai sunt alte 5.000 de clădiri care nu au fost expertizate niciodată.

În Braşov, anul trecut, 16 imobile au fost puse pe lista clădirilor care prezintă risc seismic de gradul 1.

Ruxandra Morar, reporter Digi24: „Această clădire apare în evidenţe ca o construcţie cu risc seismic de gradul 1. Celelalte construcţii asemenătoare ei sunt tot în centrul vechi al Braşovului. Şi arată aşa pentru că proprietarii nu au bani pentru reconsolidări, dar nici bani să se mute în altă parte”.

Primăria nu poate face decât să trimită înştiinţări proprietarilor pentru ca aceştia să consolideze clădirile.

„Este obligaţia proprietarilor să îşi consolideze clădirile, trebuie să găsească o soluţie, inclusiv vânzarea apartamentelor”, spune Sorin Toarcea, purtător de cuvânt al Primăriei Brașov.

În Craiova sunt 21 de cladiri expertizate şi încadrate în clasa de risc seismic, iar multe altele au nevoie urgentă de reabilitare.

„Regula este: clădire veche egal clădire cu risc seismic. Primăria, Prefectura, intră în această categorie? Da, cu siguranţă, sunt proiecte greu de abordat, sunt proiecte scumpe şi de durată. (...) Suntem în preajma blocului Casa Albă, care este candidat la mari daune în urma unui seism”, explică arhitectul Emilian Ștefârță.

Clădirea Primariei din Craiova, dar şi cea a Prefecturii sunt vechi de peste un secol. Niciodată nu au fost consolidate, ci s-au făcut doar mici reparaţii. Sunt clădiri de patrimoniu cu statut special şi e nevoie de zeci de mii de euro doar pentru expertizarea lor. Costurile cu reparaţiile ajung la milioane de euro, iar pâna acum altele au fost priorităţile.

„Orice gospodar e atent la orice leuţ pe care îl cheltuieşte. Tot timpul apar priorităţi, tot timpul apare ceva mult mai important decât problemele pe care le aveai până în momentul ăla”, recunoaște prefectul de Dolj, Narcis Purcărescu.

Manuela Rolea-reporter Digi24: „Diferenţa dintre această clădire frumos văruită şi cea din spate este doar la exterior. Pentru că în realitate niciuna nu a fost consolidată”.

„Le cunosc demult, de ani de zile, asta este o cosmetizare de doi bani”, spune o localnică.

În Craiova, sunt doar doi experţi autorizaţi care pot aviza clasele de risc seismic.

Citiți și: 

De ce Bucureștiului i s-a pus eticheta de „capitală europeană a cutremurelor”

Legea care condamnă zeci de mii de bucureșteni la o viață de coșmar

Locul unde se măsoară cutremurele