Sari la conținut

Buncăr pentru murături. Adăposturi antiaeriene inundate sau folosite ca depozite

Într-un adăpost antiaerian aflat la subsolul unui bloc de patru etaje din Iaşi nu s-a mai făcut curăţenie de ani buni. Spaţiul este inundat frecvent, iar locatarii nu vor să dea bani pentru amenajare.

„A fost construit acum 40 şi ceva de ani, când s-a construit blocul. Au fost aici aeroterme, a fost dotat cu toate, cu tot ce trebuia, dar dacă nu s-a lucrat deloc cu ele au ruginit şi le-am scos că ne încurcau”, spune Neculai Bolea, şef de scară.

În Iaşi, 77 de blocuri au la subsol adăposturi antiaeriene, semnalizate printr-un triunghi albastru, încadrat într-un pătrat portocaliu. Un sfert dintre ele sunt încă într-o stare bună, dar au fost transformate de locatari în spaţii de depozitare. Ţin aici tot ce nu le mai trebuie în casă sau conservele pentru iarnă.

Autorităţile locale spun că vor controla buncărele şi îi vor soma pe administratori să facă curăţenie.

Aceeaşi situaţie este şi în Craiova. Din cele 2.300 de blocuri, numai 171 au adăposturi antiaeriene la subsoluri. Cele mai multe, însă, sunt în stare de degradare.

„Era considerat un adăpost în care trebuia să stai o perioadă de timp”, spune Alexandru Popescu, administratorul unui bloc.

Primăria Craiovei spune, însă, că a făcut verificări în blocuri şi că adăposturile sunt încă funcţionale.

„Cele 171 de adăposturi pot adăposti aproximativ 23.000 de persoane. În afară de acestea mai sunt 100 de adăposturi la fabrici, dintre care 53 sunt terminate”, spune Ionuț Pârvulescu, purtător de cuvânt la Primăria Craiova.

La Braşov, în caz de război, doar o mică parte din populaţie are unde să se adăpostească. Şi asta pentru că în oraş există doar 145 de adăposturi civile, în care pot sta 13.200 de oameni. Doar că, şi aici, majoritatea buncărelor au fost transformate în depozite pentru murături.

În municipiul Braşov trăiesc peste 250.000 de oameni.