Sari la conținut

BUSINESS CLUB. Cum au ajuns americanii să importe porumb românesc

Deşi sunt cei mai mari producători de porumb şi soia din lume, unii fermieri americani preferă să importe boabele acestor plante din România şi India. Potrivt Bloomberg, porumbul românesc şi soia indiană nu ajung în farfuriile consumatorilor, ci sunt folosite ca furaje în fermele organice de păsări şi vaci.

Aşa se face că importurile americane de porumb românesc au explodat anul trecut. Au crescut de 20 de ori, de la 545.000 de dolari, la 11,6 milioane de dolari, arată datele Aociaţiei Comerţului Organic din Statele Unite.

Iar porumbul românesc nici nu trebuie să fie bio ca să ajungă în fermele organice de peste ocean. Americanii apreciază faptul că porumbul din România nu este modificat genetic, aşa cum este mare parte din porumbul recoltat în Statele Unite. Fermierii organici evită să îşi hrănească animalele cu seminţe provenite din culturile OMG. Iar porumbul românesc reprezintă o alternativă mai ieftină. Şi, în plus, tratată mai puţin cu pesticide.

Mici agricultori nu îşi permit să investească foarte mult în chimicalele care protejează culturile de dăunători şi boli. Acesta este un alt motiv pentru care străinii consideră porumbul românesc mai curat.

Micii fermieri nu îşi exportă direct recoltele. Acestea ajung în Statele Unite şi în alte ţări cu ajutorul traderilor de cereale.

În America, porumbul românesc este o rotiţă într-un mecanism din ce în ce mai complex al produselor bio, a căror piaţă a ajuns în 2013 la peste 30 de milioane de dolari în Statele Unite. Vânzările acestora cresc anual în Statele Unite cu peste 10%, un ritm de trei ori mai rapid decât cel al alimentelor convenţionale.

Americanii devin din ce în ce mai atenţi la ceea ce mănâncă. Şi, cu cât acest sector se va extinde mai mult, cu atât vor creşte şi vânzările de porumb românesc nemodificat genetic în Statele Unite.

Însă poate că ar fi mai bine ca România să nu mai livreze doar furaj pentru animalele din fermele organice, ci să vândă direct alimente bio. Pentru că România continuă să aibă un potenţial mare în ceea ce priveşte mâncarea sănătoasă.