Sari la conținut

Cea mai lungă noapte a Culturii din România, marcată de un protest inedit. „Îmi este ruşine când mă întreabă cineva unde este Muzeul de Artă? În piaţă!” 

A fost noaptea albă a muzeelor, un eveniment european la care a participat şi România cu peste 140 de instituţii de cultură. Mii de oameni s-au strâns şi anul acesta în Capitală să vadă expoziţiile pregătite de organizatori. La Muzeul Ţăranului Român a fost proiectat un documentar marca Digi World, iar în cimitirul Bellu a răsunat Fantoma de la Operă.

Aşa au fost întâmpinaţi bucureştenii care au venit în Cimitirul Bellu la noaptea muzeelor. Şi cum a fost o sâmbătă seara inedită, cei mai îndrăzneţi au combinat plimbările printre morminte cu vizitele în cavouri.

Printre locurile cele mai vizitate au fost Muzeul Antipa, Muzeul Satului şi Muzeul Ţăranului Român. Aici au fost proiectate emisiuni şi documentare oferite de Digi World, Digi Life şi Digi Animal World. La fel ca în anii trecuţi, bucureştenii s-au aşezat la coadă înainte de ora deschiderii.

Unii au recunoscut că accesul gratuit a fost un stimul.

Aglomeraţie a fost şi la Muzeul Naţional de Istorie a României.

La Foişorul de Foc, bucureştenii au fost întâmpinaţi cu un concert de fanfară, iar la Palatul Şuţu, cu o prezentare de uniforme şi arme de epocă.

Mii de oameni au stat la coadă la Muzeul Unirii din Iaşi. Vizitatorii au fost întâmpinaţi de militarii de la Garnizoana din Copou cu un concert de fanfară.

Am venit din Republica Moldova special pentru Noaptea Muzeelor și sunt mulțumit de ceea ce văd”, spune un participant.

În Cluj, 14 muzee şi-au deschis porţile noaptea trecută. Între ele şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei, unde au venit mii de vizitatori.

30 de personaje istorice au prins viaţă la Muzeul naţional al Unirii din Alba Iulia: „Sunt Vasile Necula Ursu...mi-o zis Horea pentru că mi-a plăcut să joc, să horesc şi după 230 de ani am înviat şi am venit la Noaptea Muzeelor”.

Şi la Craiova au fost cozi, la Muzeul de Artă, de curând redeschis, după cinci ani de renovare.

La Muzeul Banatului din Timişoara, sute de curioşi au învăţat să mânuiască armele folosite în luptă de turci şi austrieci acum mai bine de un secol.

Turiştii care au făcut noapte albă la Castelul Corvinilor din Hunedoara au asistat şi la un spectacolul de lumini.

Noaptea Muzeelor a fost marcată într-un mod inedit la Muzeul Judeţean din Buzău. Un grup de elevi a petrecut „O noapte la muzeu”. Copiii au fost încântați.

Time-lapse. Noaptea Muzeelor la Brașov:

Ajunsă la cea de-a 11-a ediţie, "Noaptea Muzeelor" este unul dintre cele mai populare evenimente culturale la care participă 3.000 de instituţii de cultură din Europa.

Protest inedit

Noaptea muzeelor a fost marcată şi de un protest inedit. În aproape toate instituţiile de cultură din Bucureşti, vizitatorii au dat peste socluri goale, piese de artă acoperite sau rame de tablouri fără picturi. Organizatorii au vrut să atragă atenţia că multe instituţii culturale riscă să-şi închidă porţile, din cauza sediilor aflate într-o stare avansată de degradare sau în curs de retrocedare.

Cei care au trecut pragul Muzeului Naţional de Artă al României au fost surprinşi să descopere o sală întreagă în care au fost expuse ramele goale ale unor lucrări retrocedate prin decizii judecătoreşti.

„Patrimoniul este ceva ce ar trebui păstrat pentru publicul larg, nu doar retrocedat şi păstrat în colecţii private” - explică un muzeograf.

În fiecare muzeu din Bucureşti, cel puţin o piesă de mare valoare a fost acoperită, în semn de protest.

La Muzeul Național de Istorie, Coiful de la Ciumești, o piesă unică în lume, a fost expus în cutia în care stă ambalat de foartă multe vreme, o situație în care se află zeci de mii de piese din patrimoniu, a explicat Adela Stan, purtătorul de cuvânt al Muzeului Naţional de Istorie.

La Muzeul Țăranului Român a fost acoperită Troiţa din Burluşi. „Protestul este împotriva statului care tot ciunteşte expoziţiile şi chiar confiscă spaţiile de expunere”, spune un voluntar.

Angajaţii muzeelor se tem că nepăsarea autorităţilor ar putea duce la pierderea întregului patrimoniu cultural al ţării în doar câţiva ani.

„În ultimii 15 ani am pierdut circa 2000 de lucrări. Dacă ar fi să facem o raportare la totalitatea patrimoniului, 100.000 de lucrări, pare nesemnificativ. Dacă ne gândim însă că peste 20% din aceste 2000 erau lucrări tezaur, dintr-odată ni se pare că pierderea e realmente importantă”, subliniază Codruţa Cruceanu, istoric de artă.

Conform Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, alături de operele de artă, peste 110 sedii de muzee din 77 de localităţi au fost retrocedate.

La Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, una dintre lucrările expuse a fost acoperită cu o pânză neagră în semn de protest.

Și noi suntem printre cei păţiţi, din sediul pe care îl aveam suntem în acest spaţiu impropriu pentru un muzeu de artă”, spune Simona Biriș, purtător de cuvânt al Muzeului de Artă Vizuală din Galați.

În noiembrie 2012, Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi şi-a pierdut sediul - fostul Palat Episcopal - clădire revendicată de Arhiepiscopie. În urma acestei decizii, muzeul a fost mutat la parterul unui bloc, în piaţa centrală din oraş.

Îmi este ruşine când mă întreabă cineva unde este Muzeul de Artă? În piaţă! Măi, când aude cineva, mă întreabă - cum în piaţă? Exact în piaţă este!”, spune muzeograful Gheorghe Miron.

„E trist că un muzeu de artă este într-un bloc, în loc să aibă un sediu generos şi corect pentru un muzeu de artă”, spune o localnică.

Din cauza spaţiului impropriu, muzeul de Artă Vizuală din Galaţi poate expune doar 300 din cele 6.000 de lucrări.

Şi muzeele din Iaşi au acoperit obiecte de artă cu pânze negre.

„Ne alăturăm celorlalte muzee și acestei frumoase inițiative, care e absolut necesară, de a trage un semnal de alarmă pentru obiectele, pentru monumentele care trebuie să își îndeplinească menirea pe care o au”, spune Aurica Ichim, directorul Muzeului Unirii.

Vizitatorii care au fost azi-noapte la Muzeul Farmaciei din Cluj-Napoca au găsit acoperită una dintre cele mai valoroase piese. Vizitatorii mai curioşi au găsit soluţii să tragă cu ochiul la exponatul ascuns.

„Cred că praful de mumie, din camera cealaltă, deși e acoperit, am încercat să mă uit așa, pe lângă, și am găsit eu ceva interesant pe acolo”, spune unul dintre ei.

Ana Maria Gruia, muzeograf al Muzeului de Farmacie, explică: „Muzeul este printre cele retrocedate. Acum urmează o întreagă procedură să vedem dacă se va reuși achiziționarea muzeului sau dacă nu, să vedem dacă autoritățile locale vor vrea să se implice”.

Ferită de ochii vizitatorilor a fost şi opera lui Brâncuşi „Sărutul”, care se află la Muzeul de Artă din Craiova. Aceasta a fost luată de pe soclu în semn de protest.   

Oradea. Muzeu cu exponate în cutii

La Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea nu exponatele stârnesc curiozitatea vizitatorilor, ci cutiile în care sunt împachetate. Cei care trec pragul instituţiei sunt nevoiţi să ghicească ce se ascunde în spatele ambalajelor. Şi asta pentru că sediul muzeului a fost retrocedat în urma cu nouă ani, iar costumele foarte vechi şi tablourile celebre zac pe holuri, împachetate în cutii.

Palatul Baroc din Oradea a fost casa Muzeului Ţării Crişurilor din 1971 şi până în 2006, când a fost retrocedat Episcopiei Romano-Catolice. În tot acest timp, muzeul cu peste 400 de mii de exponate, a fost unul dintre cele mai vizitate din ţară.

 „Avem piese de tezaur, de pildă vasele romano-bizantine descoperite la Tăuteu din secolele V-VI, dar avem și tezaure dacice”, spune Aurel Chiriac, directorul Muzeului Țării Crișurilor. „Dorim să propunem Ministerului Culturii ca pe baza valorii patrimoniului, a pieselor pe care le deținem noi, să devenim un muzeu de importanță națională”, adaugă directorul.

„Noi păstrăm aici fosile începând din triasic, deci mezozoicul României. Sunt piese importante şi din cretacic”, spune Marton Venczel - șeful secției Științele Naturii din cadrul muzeului.

După retrocedarea clădirii, toate piesele au fost împachetate în cutii, iar autorităţile au promis că vor construi un sediu nou în fosta Garnizoană din oraş. Însă lucrările nu sunt gata nici acum, după nouă ani. Clădirea a fost renovată în exterior şi în interior, dar ar mai fi nevoie de 25 de milioane de lei ca să fie gata. Lipsesc mobilierul şi dotările speciale pentru piese.

Consiliul Judeţean Bihor promite că în perioada următoare va organiza o nouă licitaţie pentru terminarea lucrărilor. În cazul în care nu vor exista contestaţii, proiectul ar putea fi gata până la sfârşitul anului.