Sari la conținut

CSAT a decis să trimită mai mulţi militari anul viitor în teatrele de operaţii

FOTO: presidency.ro

ACTUALIZARE 15:00 România suplimentează cu 158 de militari efectivele pe care le va trimite la anul în teatrele de operații din afara țării. 

În total, 1181 de militari vor participa la misiuni NATO şi UE. Dintre aceştia, 943 de militari pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare, iar alţi 238 de militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin

Lor li se alătură 1530 de jandarmi şi poliţişti, din care 1054 vor participa la misiuni şi 476 vor putea fi dislocaţi la ordin.

Membrii CSAT au avizat şi bugetele serviciilor secrete pe anul viitor şi au stabilit actualizarea legislaţiei privind prevenirea şi combaterea terorismului.  

Comunicatul de presă al Președinției:

„Joi, 10 decembrie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis. 

Temele incluse pe agendă şi analizate de către membrii Consiliului au vizat atât proiecte prevăzute în „Programul de activitate al Consiliului” pe anul în curs, cât şi unele problematici de actualitate, în concordanţă cu dinamica şi realităţile interne şi internaţionale.

O parte dintre deciziile Consiliului au urmărit consolidarea prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, document de orientare strategică în baza căruia Consiliul Suprem de Apărare a Ţării asigură organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă, în conformitate cu prevederile Constituţiei României.

O primă temă dezbătută de către Consiliu a reprezentat-o analiza şi aprobarea Ghidului Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 - 2019. Acest ghid are ca scop principal furnizarea de informaţii uşor de înţeles atât instituţiilor, celor familiarizaţi cu domeniul apărării şi securităţii naţionale, cât mai ales celor mai puţin avizaţi. Aceste informaţii vizează Strategia Naţională de Apărare a Ţării, respectiv modul în care statul se angajează să asigure apărarea şi securitatea ţării şi a cetăţenilor săi. 

Ghidul cuprinde un glosar de termeni destinat stabilirii unui limbaj comun şi facil tuturor celor interesaţi; procedează la explicitarea unor concepte şi termeni - precum securitatea naţională extinsă sau cultura de securitate, pentru evitarea confuziilor în percepţia acestora; prezintă arhitectura actuală a sistemului naţional de securitate pentru îndeplinirea obiectivelor strategice naţionale promovate de Strategia Naţională de Apărare a Ţării; propune unele repere menite să faciliteze actualizarea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale, consolidarea coordonării unitare a acestui sector de activitate şi atribuirea unui caracter flexibil care să permită adaptarea la fluctuaţiile mediului de securitate.

O altă temă de pe agenda şedinţei a reprezentat-o aprobarea Planului Naţional de Priorităţi Informative, document care relevă principalele categorii de riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale pentru anul 2016. 

Membrii Consiliului au aprobat, totodată, forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2016. 

Anul viitor, forţele armate ale României vor continua participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român sub conducerea NATO, UE, OSCE şi ONU, realizând două misiuni esenţiale: apărarea României şi a aliaţilor săi şi promovarea stabilităţii regionale şi globale.

Efortul principal va fi reprezentat de participarea cu forţe şi mijloace la misiunea NATO din Afganistan - Resolute Support Mission (RSM), concomitent cu menţinerea participării la operaţiile NATO KFOR şi UE ALTHEA din teatrul de operaţii din Balcani.

Forţele puse la dispoziţie, în anul 2016, de către Ministerul Apărării Naţionale, pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, numără 1181 militari, cu 158 de militari mai mult decât anul acesta. Dintre aceştia, 943 de militari pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare, iar alţi 238 de militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin. 

La rândul său, Ministerul Afacerilor Interne va pune la dispoziţie pentru misiunile Uniunii Europene, OSCE, NATO şi ONU, în anul 2016, un număr de 1530 de jandarmi şi poliţişti, din care 1054 vor participa la misiuni şi 476 vor putea fi dislocaţi la ordin. Comparativ cu anul 2015, numărul acestora este mai mic cu 91 de jandarmi şi poliţişti. 

Un alt punct de pe ordinea de zi l-a constituit analiza şi aprobarea măsurilor adoptate de România pentru punerea în aplicare a regimurilor de sancţiuni instituite pe plan internaţional în perioada octombrie 2014 - septembrie 2015. Consiliul a constatat că instituţiile cu responsabilităţi în domeniu au pus în aplicare, în perioada de referinţă, sancţiunile stabilite prin efectul legii-cadru şi al reglementărilor sectoriale.

Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a aprobat Strategia de Informaţii 2015 - 2019 a Serviciului Român de Informaţii, document care stabileşte misiunile şi direcţiile de acţiune ale Serviciului, asigurând implementarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, în acord cu evoluţiile mediului de securitate. 

În acelaşi context, membrii Consiliului au stabilit următoarele etape de actualizare a cadrului legal privind prevenirea şi combaterea terorismului pentru a permite adaptarea capabilităţilor naţionale la noile tipuri şi niveluri de ameninţare teroristă, precum şi racordarea la reglementările europene şi internaţionale în materie. 

Tot în şedinţa de astăzi, Consiliul a analizat propunerile de buget pentru anul 2016 ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, acestea fiind avizate. 

În finalul şedinţei, membrii Consiliului au aprobat Programul de activitate al CSAT pentru anul 2016, document necesar realizării obiectivului constituţional al Consiliului, de organizare şi coordonare unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională.

La şedinţă au mai participat: Prim-ministrul al Guvernului României, domnul Dacian Cioloş; Viceprim-ministru, Ministrul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, domnul Costin Grigore Borc; Ministrul Apărării Naţionale, domnul Mihnea Ioan Motoc; Ministrul Afacerilor Interne, domnul Petre Tobă; Ministrul Afacerilor Externe, domnul Lazăr Comănescu; Ministrul Justiţiei, doamna Raluca Alexandra Prună; Ministrul Finanţelor Publice, doamna Anca Dana Dragu; Directorul Serviciului Român de Informaţii, domnul Eduard Hellvig; Directorul Serviciului de Informaţii Externe, domnul Mihai Răzvan Ungureanu; Şeful Statului Major General, domnul general Nicolae-Ionel Ciucă; Consilierul Prezidenţial pentru securitate naţională, domnul Ion Oprişor, şi secretarul CSAT, domnul Mihai Şomordolea. Au mai participat, ca invitaţi: Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, domnul Marcel Opriş şi Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, domnul Lucian Pahonţu”.


La ședința CSAT se va discuta şi despre bugetul alocat serviciilor de informaţii şi Ministerului Apărării.

Va exista şi o informare cu privire la distribuirea soldaţilor români în teatrele de operaţiuni din afara graniţelor.

Este prima ședință a CSAT la care participă membri ai noului guvern condus de Dacian Cioloș.

Din Consiliul Suprem pentru Apărare a Țării fac parte președintele Klaus Iohannis, care este și președintele acestui for, premierul, care deține funcția de vicepreședinte al Consiliului, ministrul apărării, Mihnea Motoc, ministrul de externe, Lazăr Comănescu (fost consilier al președintelui Iohannis), ministrul de interne, Petre Tobă, ministrul justiției, Raluca Prună, ministrul economiei, Costin Borc, și ministrul de finanțe, Anca Dragu, cărora li se adaugă directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, şeful Statului Major General, Nicolae Ciucă, şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprișor.  Mihai Șomordolea este secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.