Sari la conținut

Cum funcţionează sistemul de apărare antiaeriană Patriot

Patriot este un sistem de apărare avansat, de tip sol-aer, care poate fi folosit în cazul unui atac cu avioane şi rachete balistice şi de croazieră. O baterie va ajunge şi în România luna viitoare, când se va desfăşura exerciţiul militar PATRIOT SHOCK V. Jurnaliştii de la BBC au explicat cum funcţionează acest sistem amplasat, de-a lungul timpului, în Statele Unite, Olanda, Germania, Japonia, Israel, Arabia Saudită, Kuwait, Taiwan, Grecia, Spania, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite şi Irak.

Potrivit Ministerului Apărării, militari ai Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer „General Nicolae Dăscălescu” vor participa alături de militari americani din Batalionul 5-7 Apărare Aeriană din cadrul Forţelor Terestre ale SUA, dislocate în Europa (USAREUR), în perioada 1 - 12 noiembrie, la exerciţiul PATRIOT SHOCK V, ce se va desfăşura în Tabăra de Instrucție şi Poligon de Trageri Sol-Aer Capu Midia, judeţul Constanţa.

PATRIOT SHOCK V este un exerciţiu bilateral româno-american, de nivel tactic cu trupe în teren, al structurilor de rachete sol-aer din Forţele Aeriene Române, la care participă o baterie HAWK PIP III R şi una PATRIOT.

Scopul exerciţiului este de a antrena echipajele bateriei HAWK PIP III R pentru acţiuni de angajare a ţintelor aeriene, prin integrare cu cea PATRIOT, în cadrul unui scenariu fictiv de apărare aeriană.

Un element-cheie al bateriei este remorca mobilă, transportabilă cu avioane de tip C5 Galaxy, iar componentele sunt interoperabile, astfel încât ţările NATO pot colabora în asamblarea unui sistem de apărare, care poate fi instalat într-o regiune îndepărtată.

Sistemul radar, centrul de control şi generatorul de energie electrică, turnurile de comunicaţii şi lansatoarele de rachete instalate pe camioane sunt şi ele elemente importante ale sistemului Patriot.

Un camion poate fi dotat cu până la 16 lansatoare, însă armata Statelor Unite foloseşe de regulă de la cinci până la opt lansatoare per baterie.

Fiecare lansator este echipat cu patru rachete, ultima versiune de tip „Pac-3” având capacitatea de a susţine chiar 16 rachete. Lansatoarele pot fi dispuse şi coordonate cu până la un kilometru depărtare de centrul de control.

Radarul are antene scanează cerul cu mii de fascicule pe secundă, iar în cazul în care depistează un obiect zburător se concentează asupra acestuia şi transmite informaţii asupra traiectoriei şi vitezei cu care se deplasează către centrul de comandă, care evaluează ameninţarea.

Sistemul poate detecta aproximativ 100 de ţinte şi poate ghida până la nouă rachete. Dacă reperează o ţintă, calculatorul poate lansa una sau două rachete, pentru a distruge obiectivul.

Centrul de control are trei operatori și este compusă din două console și o stație de transmisiuni. Întreg sistemul poate fi automatizat, dar, în caz de necesitate, un operator poate interveni și prelua controlul.